Ilarion Alfeyev, Mitropolit de Volokolamsk

 

MITROPOLITUL ILARION ALFEYEV de Volokolamsk este membru al Sfȃntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, Preşedinte al Departamentului de relații externe al Patriarhiei Ruse, cunoscut teolog rus contemporan, istoric bisericesc şi apreciat compozitor.

Grigorii V. Alfeyev (pe numele său de mirean) s-a născut la 24 iulie 1966 în Moscova. Din 1972 până în 1982 a studiat vioara, pianul şi compoziţia, iar în perioada 1983-1986 a urmat cursurile Conservatorului din Moscova. Între 1984-1986 a fost înrolat în armata sovietică. Ȋn ianuarie 1987 a intrat ca frate în „Mănăstirea Duhului Sfânt” din Vilnius (Lituania), iar pe 19 iunie a fost tuns monah cu numele Ilarion. În acelaşi an, pe 21 iunie a fost hirotonit diacon şi preot pe 19 august. În 1989 a absolvit Seminarul Teologic din Moscova. Până în 1991 a slujit în Catedrala „Buna Vestire” din Kaunas. În acelaşi an a absolvit Academia Teologică din Moscova, obţinând titlul de Master în teologie.

În perioada 1991-1993 a predat Omiletică, Teologie Dogmatică, Studiul Noului Testament şi Limba greacă la Academia Teologică din Moscova, la Institutul Teologic „Sfântul Tihon” și la Universitatea „Sfântul Ioan Teologul”.

Între 1993 și 1995 a studiat la Universitatea din Oxford (Marea Britanie), sub coordonarea Episcopului Kallistos Ware. În 1995 a susţinut teza de doctorat „Sfântul Simeon Noul Teolog și tradiția ortodoxă”, primind titlul de Doctor în filosofie.

În perioada 1995-2001 a fost secretar pentru relaţii inter-creștine din cadrul Departamentului pentru Relații Externe al Bisericii din Patriarhia Moscovei. A predat la şcolile teologice din Smolensk și Kaluga (Rusia), „Sfântul Vladimir” și „Sfântul Gherman” (Statele Unite ale Americii) și ȋn cadrul Universităţii Cambridge (Marea Britanie).

În anul 1999, a obţinut titlul de Doctor în teologie la Institutul „Saint Serge” din Paris cu o teză despre opera Sfântului Grigorie de Nazianz. 

La 27 decembrie 2001 a fost ales episcop, fiind hirotonit pe 14 ianuarie 2002 de Alexei al II-lea, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii.

A fost episcop-vicar al Eparhiei de Suroj (Marea Britanie), însă la recomandarea Mitropolitului Antonie, Sfântul Sinod l-a numit, la doar câteva luni mai târziu, la 17 iulie 2002, conducător al Reprezentanţei Bisericii Ortodoxe Ruse la Instituţiile Europene din Bruxelles.

La 7 mai 2003 a fost numit Episcop al Vienei şi al Austriei, administrator al Episcopiei din Budapesta şi Ungaria, păstrându-şi şi funcţia din capitala Europei.

În februarie 2005, a fost numit profesor invitat al Universităţii din Fribourg (Elveția).

În februarie 2006 a fost conducătorul delegaţiei Patriarhiei Moscovei la a noua Adunare a CMB în Porto Alegre.

La 5 octombrie 2008 a luat parte la „Biblia maraton”, emisiune organizată de postul de televiziune italian RAI Uno. El a citit capitolul doi din Cartea Genezei, imediat după Papa Benedict al XVI-lea, care a citit primul capitol.

La 31 martie 2009 a fost numit episcop de Volokolamsk, Vicar al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii şi preşedinte al Departamentului de Relaţii Externe al Bisericii. Câteva zile mai târziu, pe 19 aprilie, a primit rangul de arhiepiscop de la Patriarhul Kirill în timpul Sfintei Liturghii de Paşti în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Moscova.

Pe 1 februarie 2010 a fost ridicat la rangul de Mitropolit.

Mitropolitul Ilarion este membru al comitetelor executive și centrale din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor, al Prezidiului Comisiei „Credinţă şi Ordine”, precum şi în numeroase dialoguri teologice bilaterale.

Mitropolitul Ilarion este un membru permanent al Comisiilor comune internaţionale pentru Dialogul Teologic între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică, între Biserica Ortodoxă și Biserica Anglicană, între Biserica Ortodoxă și Alianța Mondială a Bisericilor Reformate. Este, de asemenea, implicat în dialogul interreligios între religiile majore ale lumii.

Mitropolitul Ilarion este autorul a mai mult de 700 de studii si cărti, între care 25 de volume de autor, mult apreciate ȋn domeniile teologiei dogmatice, teologiei patristice şi istoriei bisericeşti (publicate ȋn limbile rusă, engleză, franceză, italiană, greacă, germană, sȃrbă, finlandeză, poloneză, japoneză, romȃnă) precum şi a numeroase compoziţii muzicale.