Eşti aici

Omiliile Sfântului Grigorie Palama. Analiză omiletică

44 LEI Reducere 40%
26.4 LEI
 

Cele mai răspândite scrieri ale Sfântului Grigorie Palama au în atenţie disputele isihaste din prima jumătate a secolului al XIV-lea, iar în literatura de spiritualitate românească el este cunoscut mai ales prin intermediul Filocaliilor, dar şi prin alte osteneli de excepţie ale părintelui Dumitru Stăniloae. Mai puţin cunoscută este însă opera sa omiletică, cu toate că, în privinţa mesajului şi a profunzimii cugetării, omiliile palamite nu sunt mai prejos decât tomurile aghioritice isihaste.

Lucrarea de faţă completează în mod fericit bibliografia românească dedicată Sfântului Grigorie, evidenţiind faptul că el nu a fost doar un apărător înfocat al dogmei ortodoxe prin atitudini şi tomuri, ci şi prin slujirea conştiincioasă la Amvon.

1. Utilitatea temei și reflectarea ei
în bibliografia omiletică românească

a.Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze, aşadar,...

mai mult  +

Cele mai răspândite scrieri ale Sfântului Grigorie Palama au în atenţie disputele isihaste din prima jumătate a secolului al XIV-lea, iar în literatura de spiritualitate românească el este cunoscut mai ales prin intermediul Filocaliilor, dar şi prin alte osteneli de excepţie ale părintelui Dumitru Stăniloae. Mai puţin cunoscută este însă opera sa omiletică, cu toate că, în privinţa mesajului şi a profunzimii cugetării, omiliile palamite nu sunt mai prejos decât tomurile aghioritice isihaste.

Lucrarea de faţă completează în mod fericit bibliografia românească dedicată Sfântului Grigorie, evidenţiind faptul că el nu a fost doar un apărător înfocat al dogmei ortodoxe prin atitudini şi tomuri, ci şi prin slujirea conştiincioasă la Amvon.

1. Utilitatea temei și reflectarea ei
în bibliografia omiletică românească

a.Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze, aşadar, efortul remarcabil al slujirii predicatoriale a Sfântului Grigorie Palama, sintetizator al teologiei patristice, dar şi nume de referinţă pentru Omiletica ortodoxă. Perioada în care el a predicat a fost una de însemnate precizări teologice, iar prin acurateţea limbajului şi limpezimea cugetării a contribuit la corecta transmitere a învăţăturii de credinţă. Relaţia nemijlocită a omului cu Dumnezeu, prin rugăciune, participare laDumnezeiasca Liturghieşi lectură, nu se poate dispensa de o prezentare sistematică a cadrelor ei teologice, liturgice, morale etc. Omiletica oferă metodologia, îndrumările şi mijloacele formale necesare prezentării adevărurilor de credinţă, iar Omiliile Sfântului Grigorie Palama sunt texte minuţios elaborate, înainte de a fi rostite, supuse regulilor generale ale unei exprimări adecvate. Având în vedere faptul că, în general, conţinutul predicii,ca act liturgic, îl constituie Revelaţia supranaturală, se remarcă faptul că Omiliile palamite tratează teme care sunt preluate exclusiv din izvoarele Revelaţiei, Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, oferind astfel ascultătorului (şi cititorului) posibilitatea de a fi în contact direct cu sursele credinţei sale. Sfântul Grigorie Palama valorifică o întreagă tradiţie omiletică, dezvoltată de Sfinţii Părinţi, începând cu primele secole ale creştinismului şi până în secolul al XIV-lea. Cât de benefic este recursul predicatorilor la predica patristică din perioada numită „de aur” remarca şi părintele Belu, ilustrul profesor sibian de Omiletică: „Fără îndoială, predica secolului al IV-lea este de o structură mai complexă, de o compoziţie mai cultivată, participă la o tehnică de nivel superior, cuprinde multe referiri la problemele vremii, e mai nuanţată în analiza temelor; totuşi ea continuă să fie practicată în ambianţa şi direcţia indicată de lumina şi dinamica textelor sacre. Nu numai predicile exegetice, dar şi cele tematice învederează preocuparea consecventă a propovăduitorilor de a valorifica în folosul credincioşilor nesecatul tezaur al textelor biblice. Chiar şi numai o fugară privire asupra lăsământului omiletic din veacul de aur ne poate da încredinţarea despre măsura impresionantă în care predicatorii de atunci ştiau să dea substanţă biblică propovăduirii lor şi despre măiestria cu care ştiau a-şi «direge» cuvântările cu «sarea» dumnezeieştilor graiuri”.

De asemenea, obiectivul-ţintă al predicii, care vizează cu prioritate mântuirea sufletului, este prezent şi în Omiliile Sfântului Grigorie Palama: în multe predici, mai ales în partea lor finală, se observă că autorul utilizează persuasiunea în vederea înduplecării voinţei ascultătorilor spre săvârşirea faptelor bune. Numai şi din aceste două exemple, referitoare la conţinutul şi scopul predicii, observăm că Omiliile Sfântului Grigorie Palama constituie un preţios tezaur (şi) pentru predicatorii zilelor noastre.

b.În bibliografia românească nu am avut, până la lucrarea de faţă, o monografie amplă care să încerce o prezentare de ansamblu a Omiliilor Sfântului Grigorie Palama. Avem, în schimb, câteva strădanii remarcabile în aria traducerilor şi a comentariilor pe text.

Astfel, Dumitru Stăniloae, în lucrarea sa Viaţa şi învăţătura Sfântului Grigorie Palama,prezintă comparativ lista Omiliilor din PG 151 şi din Manuscrisul Coislin 97. Diac. prof. dr. Ioan I. Ică jr. şi Editura Deisis, al cărei coordonator este, prevede publicarea Omiliilor în volumul al IX-lea al Colecţiei Grigorie Palama. Scrieri. Deja au apărut câteva traduceri realizate de Preacucernicia Sa, care conţin şi date destul de importante referitoare la timpul sau locul rostirii, precum şi unele analize teologice. Pr. lect. dr. Jan Nicolae valorifică în plan liturgic conţinutul omiliilor palamite. Amintim aici studiile: „Omiletica palamită a ciclului liturgic al Întrupării”, în Altarul Reîntregirii, an XII, nr. 3/2007, şi „...Pâinea aceasta este ca o catapeteasmă...». Omiliile Sfântului Grigorie Palama despre Euharistie şi cuminecare în contextul operei sale omiletice”, în volumul Teologie şi viaţă isihastă în opera Sfântului Grigorie Palama. Simpozion naţional: Mănăstirea Tismana-Gorj, 2009,Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2010, pp. 225-272. Suntem datori să-i amintim aici şi pe ceilalţi traducători de omilii palamite: Constantin Daniel, Paraschiva Grigoriu, Pr. prof. dr. Dumitru Belu, Pr. prof. Olimp Căciulă, Diac. Eugen Moraru, Pr. Victor Manolache, Asist. Ciprian Streza. La rândul său, Pr. prof. dr. Constantin Galeriu ne-a lăsat o importantă introducere teologică pe care o găsim la începutul primului volum al integralei Omiliilor palamite.

2. Aprecieri analitice

Lucrarea de faţă este structurată pe un plan „de lucru”, stabilit împreună cu părintele Roger Coresciuc, în vederea susţinerii lucrării de faţă ca teză de doctorat în cadrul şcolii doctorale a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”,din Bucureşti. Bibliografia este distribuită judicios, pe categorii de surse: Izvoare (manuscrise şi traduceri ale Omiliilor),Lucrări dedicate Omiliilor Sfântului Grigorie Palama, Scrieri şi biografii ale Sfântului Grigorie Palama consultate în această lucrare, Alte cărţi, studii, articole.

Din cuprinsul lucrării semnalăm câteva elemente reprezentative pentru scopul propus şi iconomia de ansamblu. Iată sinteza „planului”: în primul capitol, autorul analizează contextul teologic, politic şi social în care au fost redactate Omiliile. În această analiză este cuprinsă şi o descriere a cadrului în care Sfântul Grigorie Palama a acţionat în timpul disputei isihaste. Contextul teologic în care Sfântul Grigorie Palama şi-a alcătuit Omiliile a fost puternic influenţat şi de atmosfera politică şi socială a secolului al XIV-lea. Ideea centrală a acestui capitol este aceea că Sfântul Grigorie Palama reuşeşte să aibă o poziţie verticală în faţa nenumăratelor jocuri de culise de la curtea imperială. Sunt discutate şi eventualele influenţe augustiniene sau tomiste asupra teologiei palamite, în general, şi a Omiliilor, în special. Capitolul cuprinde o sistematizare cronologică a Omiliilor, oferind informaţii despre anul, locul şi momentul rostirii fiecărei Omilii. O precizare importantă este aceea că integrala Omiliilor Sfântului Grigorie Palama, în forma pe care o avem astăzi, cuprinde doar cuvântările care s-au păstrat: fie pentru că au fost consemnate de ucenicii predicatorului, fie că au fost scrise de însuşi Sfântul Grigorie. Sunt analizate pe scurt Omiliile rostite înainte de activitatea în scaunul episcopal de la Tesalonic, precum şi cele rostite în timpul păstoriei. Tot în acest capitol este descris impactul pe care Omiliile Sfântului Grigorie l-au avut în lumea teologică imediat după trecerea sa la cele veşnice. O scurtă trecere în revistă a parcursului teologic al lui Nicolae Cabasila scoate în evidenţă faptul că există destule convergenţe şi divergenţe între teologia Sfântului Grigorie Palama şi direcţia teologică adoptată de Nicolae Cabasila. Cei trei ani care sunt comuni episcopatului Sfântului Grigorie şi vieţii publice şi politice a lui Nicolae Cabasila (deşi în cetăţi diferite), au înlesnit contactul şi schimbul de informaţii între cei doi mari teologi. Probabil că Nicolae Cabasila nu a ezitat să îşi procure textele celor câteva Omilii rostite de Sfântul Grigorie în această perioadă. Aceste amănunte de ordin istoric sunt importante pentru că ajută la analiza impactului pe care Omiliile Sfântului Grigorie l-au avut în epocă. Cert este faptul că există asemănări, constatate de specialişti, între multe dintre lucrările palamite (în specialOmiliile) şi cele ale lui Nicolae Cabasila.

Al doilea capitol prezintă genurile omiletice folosite de Sfântul Grigorie Palama. Autorul consideră că o scurtă trecere în revistă a genurilor omiletice prezente în omiliarul palamit este necesară pentru oferirea unei viziuni de ansamblu asupra activităţii predicatoriale a Sfântului Grigorie. Fie că e vorba de omilii exegetice sau tematice, fie că e vorba de panegirice sau pareneze, predicile ierarhului Tesalonicului dezvăluie faptul că sunt cuvântări temeinic pregătite şi orientate precis către un scop anume. Sunt predici închegate, cu un subiect precis, care oferă informaţii importante asupra temei în discuţie. Sunt analizate, astfel, pentru exemplificare, câteva Omilii exegetice, tematice, panegirice şi pareneze.

Capitolul al III-lea prezintă situaţia manuscriselor şi ediţiilor în limba greacă în care apar Omiliile Sfântului Grigorie Palama. O prezentare generală a majorităţii manuscriselor Omiliilor este necesară în munca de traducere a acestor texte. Chiar dacă există o contribuţie importantă adusă de şcoala greacă de traducere, autorul a considerat binevenită indicarea acestor surse, în eventualitatea unei concertări de forţe în vederea stabilirii unei ediţii critice. Capitolul oferă lista tuturor manuscriselor care cuprind fie integrala omiletică palamită, fie doar o parte a Omiliilor. Sunt descrise, împărţite şi ilustrate manuscrisele la care autorul a  avut acces (Coislin 97, Vatoped 134, Vatoped 631, Gr. 1239, Barberini Grec 519), precum şi câteva ediţii tipărite.

În Capitolul al IV-lea sunt enumerate şi descrise pe scurt traducerile Omiliilor palamite în limba română, apărute în diferite periodice bisericeşti. În afară de ediţia completă în limba română a Omiliilor Sfântului Grigorie Palama, există încă alte câteva traduceri, aleatorii, ale predicilor palamite, începând cu anul 1930. Alături de recursul la actuala ediţie integrală,  o consultare şi a altor traduceri nu poate fi decât utilă în procesul de traducere. Sunt astfel enumerate traducerile efectuate de Pr. prof. dr. Dumitru Belu, Diac. Eugen Moraru, Diac. prof. dr. Ioan I. Ică jr., Olimp N. Căciulă şi Ciprian Streza.

Capitolul al V-lea cuprinde o analiză a exegezei prezente în Omiliile Sfântului Grigorie Palama.

3. Valoarea teoretică și aplicativă a lucrării

Valoarea teoretică şi aplicativă a lucrării rezidă într-o sumă de particularităţi, dintre care menţionăm:

Lucrarea reuşeşte să acopere o lipsă evidentă, resimţită mai ales la nivel universitar, în domeniul Omileticii. Departe de a fi o lucrare definitivă, Omiliile Sfântului Grigorie Palama poate fi considerată, totuşi, o teză de pionierat. Apreciem că reprezintă un punct de plecare pentru alţi autori, sau chiar pentru însuşi autorul ei.

Încercarea de a evidenţia importanţa Omiliilor palamitepentru Omiletica românească se înscrie într-un gest reparatoriu faţă de unul dintre cei mai importanţi teologi ai Bisericii Ortodoxe. Prezenţei masive a traducerilor operelor teologice ale Sfântului Grigorie trebuie să i se alăture şi o perspectivă omiletică asupra activităţii marelui teolog isihast.

Este de apreciat efortul autorului de a oferi o imagine monografică asupra manuscriselor acestor Omilii. Precizăm că autorul a făcut cercetări şi la alte biblioteci care deţin manuscrise ale omiliarului palamit, însă până în momentul de faţă nu a primit un răspuns pozitiv. Precizăm, de asemenea, că autorul este în posesia tuturor còpiilor manuscriselor prezentate în lucrare, pe care le-a cumpărat, însă din motive legale nu are dreptul publicării integrale a acestora în lucrarea de faţă.

Este de apreciat efortul autorului de a oferi celor interesaţi de subiect o listă bibliografică de peste cinci sute de titluri, în română şi în câteva limbi străine de circulaţie (engleză, franceză, germană, italiană – dar mai ales în franceză şi greacă), lucru ce presupune un efort considerabil al documentării.

4. Concluzii

Considerăm că lucrarea de faţă are rolul de a oferi atât o imagine de ansamblu asupra omileticii palamite, cât şi o analiză de fond binevenită în contextul în care studiile legate de teologia Sfântului Grigorie Palama se axează mai mult pe tratatele sale polemice şi mai puţin pe scrierile sale ascetice, pastorale sau omiletice. Cu siguranţă, ceea ce ni s-a păstrat din aceste scrieri ale Sfântului Grigorie Palama nu reprezintă decât o mică parte a lucrării sale de continuator al tradiţiei ascetice şi mistice ortodoxe. Cum sfântul însuşi mărturiseşte în multe locuri, tratatele sale au fost redactate sub presiunea momentului. Cu siguranţă autorul lor ar fi preferat o viaţă de liniştire şi rugăciune netulburată (pentru că, deşi tulburată, rugăciunea i-a fost continuă). Împrejurările nu i-au îngăduit acest lucru. Nădăjduim că prin acest mic prinos de laudă adus Sfântului Grigorie Palama vom reuşi să încălzim sufletele iubitorilor de isihie cu frumuseţea şi acurateţea cuvintelor pline de har ale marelui teolog şi părinte al Bisericii.

 

Pr. prof. dr. Vasile GORDON
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”
a Universităţii din Bucureşti

mai puțin  -
No votes yet
   ( 0 review-uri)
Data apariției: 
2013
Număr pagini: 
442
ISBN: 
978-606-666-081-5
Tip copertă: 
cartonată
Format carte: 
14,5 x 23 cm
Culoare interior: 
monocrom

Ai întrebări legate de produs?

Ne poți suna la
0724 550 463
Lasă-ne un număr de telefon
Te sunăm noi!
Vrei să ne trimiți un
email?