Dogmatica

 

Cuvânt înainte de Pr. Bogdan Tătaru-Cazaban 

Ediția a doua, revizuită

Împărtășirea de lumina necreată arătată la Schimbarea la față a lui Hristos este însă posibilă atât pentru îngeri, cât și pentru oameni numai prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu, Pururea Fecioarei Maria. Calitatea aceasta a Maicii Domnului, de Născătoare de Dumnezeu, a fost apărată cu putere de Sfântul Chiril al Alexandriei. În lucrarea de față oferim traducerea tratatului Sfântului Chiril Împotriva celor ce nu vor să mărturisească că Sfânta Fecioară este Născătoare de Dumnezeu.

Investigarea științifică a unui capitol de dogmatică mai puțin cercetat, cum este cazul gnoseologiei, prin intermediul operelor celor mai reprezentativi teologi ortodocși ai secolului al XX-lea, este de natură să deschidă un nou orizont asupra unor aspecte mai puțin investigate până în prezent de teologii români.

Lucrarea P.C. Pr. Nicolae Răzvan Stan răspunde foarte bine provocărilor lumii contemporane, reuşind să scoată în evidenţă liniile definitorii ale antropologiei hristologice. Tema este extrem de importantă şi de actualitate şi mai puţin tratată în teologia românească. Lucrarea se deschide cu o Introducere în care autorul punctează importanţa deosebită pe care antropologia a constituit-o de-a lungul timpului pentru întreaga omenire, subliniind faptul că adevărata sa valoare se regăseşte doar în Creştinism.

Volumul al doilea este dedicat hristologiei. Aici sunt abordate subiecte ca: Taina Întrupării lui Dumnezeu, Persoana Domnului Iisus Hristos, adevăratul Dumnezeu, adevăratul Dumnezeu-Om, modul și consecințele unirii ipostatice a celor două firi în Domnul Iisus Hristos. De asemenea, sunt prezentate ereziile hristologice, învățătura Bisericii despre Maica Domnului, precum și o scurtă expunere și critică a învățăturii romano-catolice despre imaculata concepție a Sfintei Fecioare.

Contribuţiile profesorilor de Teologie Dogmatică la aprofundarea teologiei ortodoxe în general sunt semnificative, cu progrese notabile în ceea ce priveşte înnoirea acesteia, în ceea ce priveşte debarasarea teologiei ortodoxe de influenţele „teologiei de şcoală”, elaborată după modele scolastice catolice sau protestante.