Eşti aici

Dogmatica
 

În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã în planul identitãții sale spiritual-teologice. Tendințele negative și chiar ofensiva directã la adresa omului l-au determinat pe acesta sã se adânceascã, dupã putințã, în taina existenței sale.

În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni a conceptului aristotelic de energeia („lucrare, act, energie”). Creștinismul răsăritean a folosit limbajul filosofiei grecești antice pentru a propovădui că Dumnezeu este personal și că omul poate participa la viața divină fără a-și pierde identitatea – două adevăruri întru totul necunoscute lumii...

Ediția a doua, revizuită

Împărtășirea de lumina necreată arătată la Schimbarea la față a lui Hristos este însă posibilă atât pentru îngeri, cât și pentru oameni numai prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu, Pururea Fecioarei Maria. Calitatea aceasta a Maicii Domnului, de Născătoare de Dumnezeu, a fost apărată cu putere de Sfântul Chiril al Alexandriei. În lucrarea de față oferim traducerea tratatului Sfântului Chiril Împotriva celor ce nu vor să mărturisească că Sfânta Fecioară este Născătoare de Dumnezeu.

Lucrarea P.C. Pr. Nicolae Răzvan Stan răspunde foarte bine provocărilor lumii contemporane, reuşind să scoată în evidenţă liniile definitorii ale antropologiei hristologice. Tema este extrem de importantă şi de actualitate şi mai puţin tratată în teologia românească. Lucrarea se deschide cu o Introducere în care autorul punctează importanţa deosebită pe care antropologia a constituit-o de-a lungul timpului pentru întreaga omenire, subliniind faptul că adevărata sa valoare se regăseşte doar în Creştinism.

Pagini