Eşti aici

Dogmatica
 

Încă de la întemeierea Centrului de Istorie al iconografiei şi al artelor liturgice în cadrul Institutului de Teologie ortodoxă „Saint Serge” din Paris, al cărui director am fost începând cu anul 1986, cercetarea noastră a fost orientată în două direcţii: pe de-o parte, studiile axate în mod specific pe iconografie, aşa cum a fost ea definită de faimoasa şcoală iconografică rusească ai căror reprezentanţi cei mai cunoscuţi sunt F. Bouslaeff, N. Kondakoff şi D. Aïnaloff, alături de A.

Cele trei studii prezentate aici sunt foarte diferite unul de celălalt, însă, au un punct comun și anume abordarea unor subiecte care, în domeniul teologiei, al spiritualității și al eclesiologiei au constituit surse de divergențe, apoi de diviziune și, în final, de separare între Orientul și Occidentul creștin, rămânând încă și astăzi, în grade diferite, obstacole în calea realizării unirii Bisericilor.

La Editura Doxologia a apărut în colecția Patristica, seria Studii (nr. 3), lucrarea binecunoscutului teolog ortodox francez Jean-Claude Larchet, Sfântul Maxim Mărturisitorul. O introducere. Cartea reprezintă traducerea actualizată de autor pentru ediția în limba română, a lucrării Saint Maxime le Confesseur (580-662), apărută la Éditions du Cerf, Paris, 2003, în colecția „Initiations aux Pères de l’Église”.

Considerăm că volumul prezintă un interes cu totul deosebit pentru creștinii neinițiați în tainele Scripturii Sfinte, dar și pentru alți tineri teologi, fiind o recomandare spre cumpătarea în toate, ca toți să învețe a folosi darurile lui Dumnezeu, însă cu atenție, cu multă chibzuială și mulțumire.

An de aparitie 2004, carte brosata, format Academic Lucrarea pr. Lect. Dr. Adrian Dinu este un studiu de sinteza patristica in care este demonstrata legatura crestinilor de astazi cu invatatura Bisericii din primele opt secole. Fundamentarea mariologiei de astazi in traditia Bisericii se realizeaza prin prezentarea invataturii despre Maica Domnului in literatura patristica din primele 3 secole crestine, apoi in scrierile parintilor din sec. IV-V (din Egipt,Palestina si Cipru, Capadocia, Antiohia, Siria), in sec.

Sfârşitul istoriei se doreşte a fi o sintagmă prin care se sugerează că extinderea principiilor democratice şi în special, ale liberalismului, va duce la dispariţia conflictelor majore în societatea umană. Se are în vedere instaurarea unui status-quo politic şi a unei stări generalizate de bunăstare. Sunt alţii care vorbesc de un sfârşit al istoriei cauzat de un conflict nuclear. Două teorii seculare ce exclud manifestarea şi lucrarea în istorie a Fiului lui Dumnezeu, Cel prin Care s-a făcut lumea şi Care S-a răstignit pentru răscumpărarea omului.

Anul 2009 a fost anul omagial-comemorativ al Sfinţilor Capadocieni; au avut loc numeroase manifestări culturale (publicarea de cărţi, organizarea de expoziţii tematice, conferinţe pastoral-misionare, etc) dedicate acestui prilej. Editura DOXOLOGIA a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei îşi aduce contributia la această omagiere a Sfinţilor care au odrăslit din pământul Capadociei prin publicarea unui impresionant volum de comunicări intitulat „Din comorile teologiei Părinţilor Capadocieni” (2010, 454 pagini).

      Teologia capadociană a avut ca punct de plecare contribuţia decisivă a Sfântului Vasile cel Mare, continuat de cei doi Grigorie, Teologul și fratele său, Episcopul de Nyssa. Efortul lor a fost încununat de un succes pastoral în aşa măsură încât Capadocia a ajuns farul călăuzitor al Bisericii din veacul al patrulea, eclipsând Egiptul Sfântului Atanasie şi al marilor Părinţi de acolo pentru o vreme, cel puţin până la Sfântul Chiril.

Teologia ortodoxă nu a avut niciodată o colecţie de adevăruri dogmatice la fel de bogată şi de exhaustivă după modelul a ceea ce a reprezentat pentru Apus Summa theologica a lui Thoma de Aquino, în care s-a încercat o sistematizare a întregii învăţături a credinţei creştine sub formă de întrebări-răspunsuri. Vreme de secole, lucrarea magistrală a lui Thoma de Aquino a predeterminat dezvoltarea gândirii teologice în Occident, care a devenit tot mai raţională şi mai scolastică.

Pagini