Dogmatica

 

În lucrarea sa, părintele profesor Adrian Dinu oferă o perspectivă ortodoxă aupra învăţăturii despre Fecioara Maria la Sfinţii Părinţi ai primelor două veacuri creştine. Pornind de la scrierile Noului Testament şi continuând cu cele ale părinţilor postapostolici, autorul se opreşte în mod special la Sfântul Irineu al Lyonului. Având în vedere opera Adversus haereses, lucrarea ilustrează contribuţia acestui Sfânt Părinte la sistematizarea şi îmbogăţirea teologiei creştine şi, mai ales, la dezvoltarea mariologiei.

Editura Doxologia oferă cititorilor cel de-al doilea opus al scrierilor Sfântului stareţ Paisie Velicicovschi (1791-1794). În acest volum ne sunt prezentate 18 texte paisiene româneşti de epocă, scrieri care au circulat în manuscrise prin intermediul traducerilor româneşti efectuate după originalele slavone ale stareţului Paisie (cu câteva excepţii) în timpul vieţii lui sau mai târziu.

Sfântul Paisie de la Neamţ (1721-1794) a lăsat în urma sa o operă impresionantă, atât cărturărească: numeroase traduceri patristice din greaca veche şi din slavonă, cât şi duhovnicească: renaşterea vieţii monahale din Ţările Române, Rusia şi Ucraina. În încercarea de a reliefa anumite aspecte ale operei şi vieţii sale s-au scris numeroase lucrări despre Cuviosul Paisie Velicicovschi, dar cea mai importantă sursă de informaţii despre viaţa şi caracterul unei asemenea personalităţi sunt propriile sale scrieri.

"Tratatele reunite în acest volum reprezintă sinteza damaschiniană cu privire la dogma Sfintei Treimi, pe care ilustrul autor o situează în capul expunerii generale a credinței ortodoxe".
Laura Enache

Cartea de faţă prezintă într-un mod extrem de clar şi riguros o sinteză a elementelor fundamentale ale tradiţiei dogmatice a Bisericii Ortodoxe. Sau, după cum ne-a mărturisit însuşi autorul ei, părintele arhimandrit Placide Deseille, „cartea rezumă gândirea mea cu privire la aspectele doctrinare ale Ortodoxiei”. Gândirea unui călugăr athonit, francez, specialist în patrologie, profund ancorată în învăţătura Sfinţilor Părinţi şi întru totul fidelă faţă de Tradiţia Bisericii Ortodoxe, după cum se precizează chiar în subtitlul cărţii.

Cele mai răspândite scrieri ale Sfântului Grigorie Palama au în atenţie disputele isihaste din prima jumătate a secolului al XIV-lea, iar în literatura de spiritualitate românească el este cunoscut mai ales prin intermediul Filocaliilor, dar şi prin alte osteneli de excepţie ale părintelui Dumitru Stăniloae. Mai puţin cunoscută este însă opera sa omiletică, cu toate că, în privinţa mesajului şi a profunzimii cugetării, omiliile palamite nu sunt mai prejos decât tomurile aghioritice isihaste.

Încă de la întemeierea Centrului de Istorie al iconografiei şi al artelor liturgice în cadrul Institutului de Teologie ortodoxă „Saint Serge” din Paris, al cărui director am fost începând cu anul 1986, cercetarea noastră a fost orientată în două direcţii: pe de-o parte, studiile axate în mod specific pe iconografie, aşa cum a fost ea definită de faimoasa şcoală iconografică rusească ai căror reprezentanţi cei mai cunoscuţi sunt F. Bouslaeff, N. Kondakoff şi D. Aïnaloff, alături de A.

Cele trei studii prezentate aici sunt foarte diferite unul de celălalt, însă, au un punct comun și anume abordarea unor subiecte care, în domeniul teologiei, al spiritualității și al eclesiologiei au constituit surse de divergențe, apoi de diviziune și, în final, de separare între Orientul și Occidentul creștin, rămânând încă și astăzi, în grade diferite, obstacole în calea realizării unirii Bisericilor.

La Editura Doxologia a apărut în colecția Patristica, seria Studii (nr. 3), lucrarea binecunoscutului teolog ortodox francez Jean-Claude Larchet, Sfântul Maxim Mărturisitorul. O introducere. Cartea reprezintă traducerea actualizată de autor pentru ediția în limba română, a lucrării Saint Maxime le Confesseur (580-662), apărută la Éditions du Cerf, Paris, 2003, în colecția „Initiations aux Pères de l’Église”.

Considerăm că volumul prezintă un interes cu totul deosebit pentru creștinii neinițiați în tainele Scripturii Sfinte, dar și pentru alți tineri teologi, fiind o recomandare spre cumpătarea în toate, ca toți să învețe a folosi darurile lui Dumnezeu, însă cu atenție, cu multă chibzuială și mulțumire.