Prezentul volum reuneşte o selecţie de lucrări care fac parte dintr-o categorie distinctă a operei Fericitului Augustin (354-430 d.Hr.), cunoscută sub numele de „predici” (sermones). Rostite cu diverse ocazii, ele se înrudesc prin propunerea cu obstinenţă a virtuţilor omeneşti, dintre care amintim: credinţa, iubirea, milostenia, răbdarea, nădejdea, ascultarea. Prin cultivarea lor se dobândeşte pacea, acea stare de echilibru şi de armonie care contribuie la creşterea şi dezvoltarea comunităţii creştine ameninţate de rebeliunea schismaticilor.
Eşti aici
iubire
Părinte, inimile nu costă!
Vă voi relata o întâmplare pe care eu însumi am trăit-o acum ceva ani într-unul din pelerinajele în Ierusalim. Am vizitat multe mănăstiri și locuri binecuvântate în care cu mare bucurie L-am găsit pe Dumnezeu, însă un lucru a atins inima mea într-un mod tare negativ. Am încercat să-mi țin mintea, să nu judec, însă nu am putut și am cerut iertare Domnului pentru asta. Am văzut acolo ce se întâmplă cu creștinismul nostru, cu Ortodoxia, care ar trebui să fie cale a iubirii și a cunoașterii lui Dumnezeu, dar pe care noi începem să o transformăm în ceva formal.
Iubiţi copacii!
În Sfântul Munte al Athosului, monahii aşază uneori lângă potecile din pădure indicatoare speciale, ce oferă încurajări sau avertismente pelerinului care trece. O asemenea înştiinţare îmi plăcea în mod deosebit. Mesajul era scurt şi limpede: „Iubiţi copacii”.
Dacă aș fi întrebat care era cea dintâi impresie pe care și-o forma cineva văzându-l pe Părintele Iacov, aș răspunde: bunătatea sa nemărginită, smerenia profundă și iubirea neprefăcută.
Puteai recunoaște prezența harului lui Dumnezeu în fiecare amănunt al vieții Părintelui Iacov. Cu iubirea și cu smerenia sa, Părintele putea să mute munții din loc, adică atingea sufletele oamenilor și îi făcea să se schimbe.
Viu este Domnul Dumnezeul nostru! Acestea erau cuvintele Părintelui, aceasta să fie și nădejdea...
Sfântul Ioan Gură de Aur despre manifestarea iubirii bărbatului față de femeia sa!
Să-i spui cuvinte de dragoste:… Eu, dintre toate lucrurile, mai mult cinstesc iubirea ta și nimic nu-mi este atât de chinuitor și neplăcut pe cât a mă afla undeva departe de tine. Și dacă ar trebui să le pierd pe toate, și dacă aș fi în cele mai mari primejdii, orice lucru aș păți, toate le pot suferi și purta câtă vreme tu îmi ești bine. Și copiii atunci îmi sunt doriți, când tu ne arăți dragoste…
un OM între oameni
În fiecare parohie este un om care este al tuturor, pentru că e părinte sufletesc al tuturor; este chemat ca martor, ca sfătuitor, ori ca reprezentant în toate actele cele mai solemne ale vieții; care ia pe om de la sânul mamei sale și nu-l lasă decât la mormânt; care binecuvintează și sfințește leagănul, nunta, patul morții și sicriul; un om pe care copilașii se obișnuiesc a-l iubi, a-l venera și a se teme firește de el; pe care chiar necunoscuții îl numesc părinte; la picioarele căruia creștinii merg a depune mărturisirile lor cele mai intime.
Mulțumesc Doamne!
Lumea îl cunoaște astăzi pe Iov, după atâtea și atâtea veacuri, nu pentru că dădea din averea sa săracilor, ci pentru că atunci când a rămas fără avere nu s-a pierdut cu firea; nu pentru că îi îmbrăca pe cei goi cu haine făcute din lâna oilor sale, ci pentru că atunci când a căzut foc din cer și a ars toate turmele sale, el L-a slăvit pe Dumnezeu. Înainte, îmbrăcându-i pe săraci, era milostiv; după aceea, slăvindu-L pe Dumnezeu pentru nenorocirea sa, s-a făcut purtător al înțelepciunii cerești. Înainte îi miluia pe săraci, după aceea L-a slăvit pe Dumnezeu.
Într-o lume care a înlocuit duhovnicul cu psihologul și într-o cultură sufocată de materialism, este realmente vindecător și reconfortant să auzi vechile învățături ale Evangheliei veșnice rostite într-o limbă vie și curată. Părintele Visarion Alexa ne vorbește despre adevăruri care au trecut proba timpului: iubirea care se dăruiește, purtarea crucii, unirea cu Dumnezeu, viața veșnică. Rostite simplu și direct, cele Șapte Cuvinte străpung ca o sabie platoșa blazării și armura indiferenței.
Gabriel PURCĂRUȘ, scriitor, autorul volumului Corectopia...
Riscul iubirii este o carte în căutarea înțelepciunii, care se poate găsi în cele mai neașteptate locuri și are forme surprinzătoare. Părinții deșertului și povestirile hasidice, sfinții vechi și scriitorii contemporani sunt repere în căutarea frumuseții și a adevărului risipite în lume.
Dragostea jertfelnică s-a întâlnit cu iubirea care uită de sine...
Există o poveste iudaică ce ascunde un înțeles adânc duhovniceste al iubirii pe care îl regăsim și în experiența Părinților pustiei. Regele Solomon voia să construiască templul, dar nici un loc dintre cele pe care încercase să pună temeliile Casei Domnului nu a rezistat. De fiecare dată au venit valuri și cutremure care au șters până și urmele fragilei încercări.
