Editura Doxologia

 

Curajul ei de a crede în șansa hărăzită de Creator, puterea interioară de a nădăjdui chiar și atunci când nu mai existau speranțe, căldura umană și focul ei interior care au atras mereu oameni importanți în preajma sa, iubirea necondiționată față de aproapele, oricare ar fi el, smerenia și simplitatea în formele ei autentice, toate acestea au conturat portretul Mihaelei Mihăescu ca fiind OMUL de lângă noi, modelul de care mulți tineri din zilele noastre ar avea nevoie, reperul moral al unei lumi pline de convulsii și derapaje sociale și morale.

Cartea Mihai Eminescu, nimbul de lumină al neamului românesc, semnată de Arhimandritul Mihail Daniliuc, apare în anul împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului nostru național, fiind, cităm din prologul autorului, „un pios omagiu închinat celui sorbit de Dumnezeu «din popor cum soarbe soarele un nour din marea de amar»”. Un volum ivit din nemăsurată iubire pentru Mihai Eminescu, personalitate referențială a românilor.

Volumul „Canoanele de rugăciune la Sfântul Ioan Botezătorul”, care aparțin Sfântului Ioan Mavropous și Andrei Criteanul, conține pe lângă canoanele pe opt glasuri și canoanele la Marile sărbători ale Sfântului Ioan Botezătorul, Nașterea și Tăierea Capului, ambele datorate celebrului Andrei Criteanul. O carte de rugăciune alinătoare, luminoasă, plină de sclipirile de mărgăritar ale Bizanțului.

Ca un izvor dătător de viață, ca un râu însuflețit, ca un șuvoi al harului revărsat în afară și inundând lumea, cu pâraiele cuvintelor tale, îngrași brazdele sufletelor, înconjurând jur-împrejur întreaga lume.

Apă dulce, cristalină, bună de băut, izvorăște limba ta, gura ta amestecă tuturor undă picurătoare de miere, băutură izvorâtoare de har, iar buzele tale picură dulceața plăcută a pocăinței, nectarul cel tainic, Ioane Gură de Aur.

Cuvintele din cartea de față sunt și ele culese din cele trimise nouă din nevoința lăuntrică a celor ce au ales să lucreze cu noi pentru a-și vindeca rănile sufletești cu mila și harul lui Dumnezeu. Nădăjduim că scrisorile și rândurile cuprinse în această carte vor fi primite de cititor cu rugăciune pentru a le înțelege în duhul în care au fost scrise. Altfel sentimentele și resentimentele omenești care exprimă durerea sufletului rănit ar putea fi catalogate ca pătimașe și chiar considerate călcarea poruncii de a ne cinsti părinții.

La Dumnezeiasca Liturghie, arhiereul sau preotul se roagă lui Dumnezeu ca diaconul care urmează a rosti Evanghelia să aibă „cuvânt cu putere multă”. Cuvântul cu putere multă este, în toată adâncimea şi cuprinderea, doar Cuvântul Domnului, iar acesta este singurul, în esenţă, vindecător. Domnul Hristos a făgăduit, înainte de Pătimirea Sa, că cel care crede în El „va face şi el lucrările pe care le fac Eu şi mai mari decât acestea va face” (Ioan 14, 12). Sunt oameni care, luând putere din puterea Domnului, primesc cuvânt cu putere multă, adică vindecător de...