Eşti aici

Editura Doxologia
 

De multe ori ni se întâmplă să intrăm în Biserică la slujbă și să ne dăm seama că nu înțelegem rostul și semnificația gesturilor, rugăciunilor și ritualurilor care se realizează. De multe ori, această neînțelegere ne poate face ușor să cădem în plictiseală și dezinteres față de slujbele Bisericii. 

     Sfânta Scriptură a Vechiului Testament, în ciuda prezenței discrete la prima vedere, joacă în Biserica Ortodoxă un rol important. Accentul se pune în mod deosebit pe Psaltire, dar, pe de altă parte, se constată și folosirea destul de limitată în cult a celorlalte cărți. Credincioșii ortodocși sunt mai puțin obișnuiți cu lectura și studiul biblic decât este, de pildă, lumea iudaismului ortodox sau cea protestantă. Totuși, în Ortodoxie s-a păstrat un respect profund față de Scriptură.

Nicio lege a predestinării istorice nu spunea că Marea Unire trebuia să aibă loc. Cu toate acestea, „în chip aproape miraculos, se întregise ţara şi spre Răsărit, şi spre Apus” (Neagu Djuvara). De ce s-au întâmplat toate acestea? Pentru că am avut lideri vizionari şi eroi capabili să acţioneze în numele unui ideal: România Mare.

     Toată iconomia văzută a Bisericii lui Dumnezeu s-a făcut pentru firea vie și înțelegătoare a sufletului rațional, făcut după chipul lui Dumnezeu, care este biserica vie și adevărată a lui Dumnezeu. De aceea cele necuvântătoare și neînsuflețite și trupești au fost cinstite cu numiri asemănătoare cu ale celor raționale și însuflețite și cerești, pentru ca sufletul pruncesc, călăuzit fiind prin umbră, să ajungă la adevăr.

Scopul acestui volum este de a fi un apostol al puterii lui Dumnezeu revărsate în lume prin minunile Sfintei Cuvioase Parascheva. În primul rând, prin citirea acestor mărturii, creștinii vor putea conștientiza, după modelul Sfintei Cuvioase Parascheva, necesitatea sfințeniei ca mod de trăire într-o lume care a pierdut reperele moralei și spiritualității creștine autentice. 

            Această carte este rodul unei reelaborări complete a celei de-a treia părți a tezei de abilitare pentru conducerea doctoratelor (Habilitation à diriger des recherches), susținută în iunie 2005 la Universitatea Paris-IV Sorbona în faţa unui juriu compus din profesorii Jean-Luc Marion (Univ. Paris-Sorbonne, directorul tezei), Ruedi Imbach (Univ. Paris-Sorbonne), Joël Biard (Univ. din Tours) şi Philippe Hoffmann (E.P.H.E., Paris) şi din directorii de cercetare Barbara Cassin (C.N.R.S., Paris-Sorbonne) şi Françoise FrontisiDucroux (Collège de France...

     În această carte unică în spaţiul editorial românesc prin mesaj şi prezentare grafică de excepţie, Părintele John Behr ne provoacă să regândim cine suntem – bărbat şi femeie –, ce suntem chemaţi să devenim şi care este relaţia dintre viaţă şi moarte în această călătorie. Scrisă într-o manieră lirică şi filosofică, împodobită cu imagini (fresce şi icoane din mănăstiri şi biserici istorice din România) şi citate din Sfinţii Părinţi, această carte îl îndeamnă pe cititor la o lectură meditativă, în care să cântărească fiecare cuvânt şi imagine, pentru a...

       Tradiţia creştină îi atribuie Sfântului Macarie Egipteanul numeroase scrieri duhovniceşti. O parte dintre acestea, cele 64 de „Cuvinte ascetice şi epistole” sunt cunoscute drept Colecţia I. Volumul de față cuprinde traducerea primelor 20 dintre ele, realizată de Laura Enache, cu un studiu introductiv de pr. Cătălin Pălimaru. Ediţia de faţă, prima traducere integrală în limba română, a fost îngrijită de pr. Dragoş Bahrim şi a fost realizată după ultima ediţie critică, publicată în 2015 la Moscova şi Sfântul Munte Athos de Alexei Dunaev şi Vincent...

            Eikôn este imaginea care nu se expune, ci se spune. Se spune, în dialogurile lui Platon de pildă, că realitatea aparenţei constituie imaginea iconică a ceea ce este. Rolul acestei imagini este de a face vizibilă în arătarea sa realitatea însăşi a ceea ce se arată. Eikôn nu se arată deci pe sine ca imagine, ci arată doar ceea ce poate să semnifice vizibilitatea pe care o întâmpină ochii. Vizibilitatea nici nu mimează, nici nu dezvăluie, ci indică sensul.

Pagini