Editura Doxologia

 

Volumul conține învățături și sfaturi ale Părintelui Eusebie Giannakakis, un om cu viață sfântă, după cum dau mărturie cei care l-au cunoscut. A fost preot călugăr și, în această calitate, a slujit timp de 34 de ani ca preot misionar la Spitalul „Hippokration” din Atena, unde s-a dedicat cu tot sufletul în îngrijirea spirituală a celor suferinzi. Este întemeietorul și ctitorul Mănăstirii Sfântul Ioan Botezătorul” din Verino, Grecia.

Poate mulți se vor întreba: de ce economicul, de ce consumul, de ce economicul și consumul devin o temă de interes în sfera teologiei ortodoxe? Există ceva rău în „economic” și în „consum”? Sunt acestea opuse vieții spirituale a omului? Oare nu prin acestea omul își întreține viața pe pământ? Oare nu acestea sunt parte a progresului lumii? Era mai bine dacă nu aveam această perspectivă asupra lumii? Ar fi mai bine dacă nu am avea o economie și un consum corelat cu standardele înalte de viață?

Ucenic al lui Petre Țuțea și al ilustrului mitropolit Bartolomeu Anania, școlit în patristică sub autoritatea intelectuală a unui A.M. Ritter, la Heidelberg, Pr. Radu Preda și-a construit – prin cărți, conferințe, studii, cursuri universitare și, recent, printr-o ferventă slujire pastorală de la altarul parohiei românești din inima Bavariei – un nume cu greutate în teologia și cultura românească de la începutul veacului 21.

Volumul de față vrea să aducă în atenția cititorilor două teme fundamentale ale creștinismului răsăritean, și anume: virtutea și pocăința. Așa cum cititorul va observa, autorul sirian a fost preocupat mai mult de indicarea unor valențe duhovnicești și mai puțin de aspectele tehnice ale celor două teme, cum ar fi, de exemplu, definirea virtuții sau a pocăinței.

Lucrarea P.C. Pr. Nicolae Răzvan Stan răspunde foarte bine provocărilor lumii contemporane, reuşind să scoată în evidenţă liniile definitorii ale antropologiei hristologice. Tema este extrem de importantă şi de actualitate şi mai puţin tratată în teologia românească. Lucrarea se deschide cu o Introducere în care autorul punctează importanţa deosebită pe care antropologia a constituit-o de-a lungul timpului pentru întreaga omenire, subliniind faptul că adevărata sa valoare se regăseşte doar în Creştinism.

Complex redactat, cu variate semnificații și implicații pentru viața liturgică a creștinilor ortodocși, Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul trebuie perceput nu numai ca o piesă imnografică de mare virtuozitate spirituală, ci și ca o incursiune dramatică în conștiința omului contemporan dominat de nevoia plăcerii și preocupat doar de negarea autistă a durerii și a răului.

Anul 2017, a fost considerat Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, în Patriarhia Română. Cu acest prilej, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, a organizat, în perioada 23-24 octombrie 2017, simpozionul național, intitulat Icoană și mărturisire în viața Bisericii, care a reunit ierarhi, profesori de teologie, istorici, specialiști din întreaga țară, precum și din...

Despre Maica Domnului s-a scris deosebit de mult, considerăm că  încă  mai  sunt  teme  de  importanță  care-și  așteaptă  timpul  potrivit  și oamenii pricepuți care să scrie despre ele. În această cheie se înscrie și tema despre Maica Domnului  în  cultul  divin  ortodox  și  în  cultura  română  (poezia cultă) încredințată spre cercetare părintelui Arhimandrit Mihail Daniliuc, egumenul Schitului Vovidenia al Marii Lavre a Neamțului, aflat, așa cum inspirat s-a spus, în Poiana Liniștii. I-a venit timpul acestei teme pentru că s-a găsit omul potrivit....

Sfântul Maxim Mărturisitorul este, prin excelență, teologul pătimirii. Coordonatele care încadrează gândirea și viața sa urmăresc depărtarea de patimi pentru dobândirea pătimirii. Un astfel de demers nu poate fi doar unul pur teoretic, ci implică, în primul rând, o expe-riență personală, deoarece Cuviosul Mărturisitor are o abordare nuanțată, cu foarte multe subtilități, fapt ce trădează parcurgerea acestui drum până la capăt, adică până la dobândirea stării de pătimire.

Până în prezent, despre Mănăstirea Secu s-a scris foarte puţin, cele mai importante dintre lucrări fiind cele ale Ieroschimonahului Andronic Popovici, ale Arhimandritului Dionisie Udişteanu şi ale Protosinghelului Macarie Ciolan. Toate aceste trei lucrări tratează diferite aspecte din istoria Mănăstirii Secu, dar nu într-un stil unitar. Astfel, meritul lucrării de faţă este acela că a strâns într-un tot unitar toată informaţia răspândită în diferite cărţi şi studii, aducând şi informaţii noi, desprinse din materialul bibliografic cercetat.