Intrarea Domnului nostru în Ierusalim!
Astăzi stăm cu ramuri de finic în mâinile noastre, întâmpinându-L pe Iisus Hristos în Ierusalim ca Împărat. Această sărbătoare este remarcabilă din două motive.
Nu aveți produse în coșul de cumpărături.
Astăzi stăm cu ramuri de finic în mâinile noastre, întâmpinându-L pe Iisus Hristos în Ierusalim ca Împărat. Această sărbătoare este remarcabilă din două motive.
Astăzi Hristos se coboară în apele Iordanului, și aceasta este apogeul ciclului de zile de prăznuire pe care le-am serbat în ultimele zile, esența Paștilor de iarnă.
Cel Care S-a născut din fecioară nenuntită este arătat ca Fiu al lui Dumnezeu, Duhul lui Dumnezeu odihnind peste Dânsul și Tatăl Însuși veste tuturor pe Fiul.
Cel Care a fost ascuns în adâncurile pământului într-o peșteră Își începe misiunea publică, vestind tuturor Evanghelia.
Și Cel Care a apărut ca Prunc neputincios Se arată acum ca Domn al creației.
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh!
Hristos S-a născut! Hristos S-a născut! Astăzi Hristos S-a născut! Astăzi, „la plinirea vremii”, așa cum l-am auzit pe apostol spunând, „Dumnezeu a trimis pe Fiul Său ca să Se nască din femeie”.
Această expresie, „plinirea vremii”, nu înseamnă pentru apostol ceva simplu cum ar fi „timpul potrivit”, „timpul ideal”, „momentul potrivit” – acum că toate sunt gata și toate pregătirile sunt finalizate, acum este „plinirea vremii”. Cu siguranță Maria și Iosif nu au avut aceeași impresie, ei negăsind nimic gata și pregătit!
Într-o epocă măcinată de pluralitatea sensurilor şi de lipsa unui reper clar pentru conturarea unei perspective filosofice asupra lumii, textele Sfinților Părinţi sunt o adevărată oază pentru căutările omului modern.
Fraților, de ce Biserica numește sfârșitul pământesc al vieții Maicii Domnului nu moarte, precum, de obicei, numim sfârșitul oamenilor, ci adormire? Văzând moartea ei ca pe un timp de odihnă sau ca pe un somn liniștit, Biserica ne îndeamnă nu numai să nu ne întristăm și să nu plângem la mormântul ei, ci, dimpotrivă, să înălțăm cântări de bucurie și doxologii pentru adormirea ei.
De la începutul slujirii preoţeşti până în cea din urmă zi a itinerariului său prin viaţă, preotul Ilie Ilisei a fost robit la inimă de sacerdotala slujire. Un fior străin lumii acesteia i-a inundat întreaga fiinţă. Râvna casei lui Dumnezeu l-a mistuit, de aceea petrecea zi de zi în biserică momente îndelungate, dar mai ales în duminici şi sărbători. Venea uneori în zorii zilei să deschidă biserica,
Volumul prezintă o selecție a celor mai profunde și vibrante cuvântări rostite de Părintele Krestiankin și vine în completarea cuvântărilor tematice incluse în volumul Părintele Ioan Krestiankin, „degetul dumnezeieștii pronii”. Mărturii și cuvântări, publicate la Editura Doxologia.
Tradiţia creştină îi atribuie Sfântului Macarie Egipteanul numeroase scrieri duhovniceşti. O parte dintre acestea, cele 64 de „Cuvinte ascetice şi epistole” sunt cunoscute drept Colecţia I. Volumul de față cuprinde traducerea primelor 20 dintre ele, realizată de Laura Enache, cu un studiu introductiv de pr. Cătălin Pălimaru. Ediţia de faţă, prima traducere integrală în limba română, a fost îngrijită de pr. Dragoş Bahrim şi a fost realizată după ultima ediţie critică, publicată în 2015 la Moscova şi Sfântul Munte Athos de Alexei Dunaev şi Vincent...
Dar, vedeţi, ceea ce face mulţumirea darului nu e chiar darul, ci bunăvoinţa celui ce ni l-a dăruit. Pentru aceasta, nu este dar cel făcut cu ciudă, iar cine nu-l face cu toată inima, acela nu este dar.
Vedeţi, dar, fraţilor, că puterea darului o face inima celui care dăruieşte şi că din dar se cu-noaşte de multe ori inima cu care ai dat.
Bucuria care stă numai în inima ta nu e întreagă, trebuie să treacă şi la alţii. Aceasta este cea dintâi chezăşie a darului: de a veseli şi pe ceilalţi semeni ai tăi....
