Eşti aici
Editura Doxologia
Constantin Cavarnos
Reduceri Colectia Episteme
Sfântul Luca este singurul autor din Antichitate care a adăugat la Evanghelia scrisă de el o istorie a originii creștinismului (Faptele Apostolilor). El a dorit să arate continuitatea dintre istoria lui Iisus Hristos și cea a apostolilor, în calitatea lor de martori și mărturisitori ai învierii Sale.
Părintele Justin Pârvu s-a născut odată cu România Mare, pe data de 10 februarie 1919, s-a format în perioada de maximă efervescență spirituală, culturală și națională dintre cele două războaie mondiale, a luptat pe front ca preot militar, a cunoscut ororile pușcăriilor comuniste în cei 16 ani cunoscuți după gratii sau muncă silnică, a cunoscut umilința de a fi stigmatizat ca pușcăriaș, a fost reprimit cu greu în mănăstire, dar odată reintrat, a confirmat vocația monahală de excepție.
Uimit de Hristos
M-a ajutat Dumnezeu să iubesc oamenii, cea mai mare minune pe care a făcut-o a fost să iubesc oamenii (deși această iubire e încă un biet început). Cea mai mare neputință a mea era că nu puteam să iubesc. Nici pe mine nu mă iubeam, de fapt de aceea nici nu iubim pe nimeni pentru că nu ne iubim pe noi în mod sănătos. Mă uitam la un om și găseam ceva ce nu era bun. Am întâlnit o surioară în țara asta care zice că pățește la fel. Vedeam ce nu era bun și ziceam: „Câh!”.
Vă îmbrățișez, dragi copilași, și Îl rog pe Dumnezeu să îmi lumineze mintea, să îmi încălzească inima ca să pot da răspunsurile plăcute Lui și vouă.
Alexandru, 12 ani: Cum să fac să nu-mi mai supăr părinții?
Le ascultăm an de an, din vremuri de mult apuse care astăzi mai trăiesc doar prin tezaurul pe care ni l-au lăsat din generație în generație. Le auzim cântate în casa noastră, în comunitatea din care facem parte, în zona geografică în care ne aflăm sau în locurile prin care trecem în drumul nostru. Le audiem atunci când suntem triști, dar și când suntem veseli, când suntem deznădăjduiți sau plini de speranță, când suntem apăsați de greutăți sau ușurați de ele.
Înaltpreasfințitul Părinte Adrian Hrițcu (1926-2013) se numără între ierarhii care au traversat, deopotrivă, mare parte din perioada regimului comunist, precum și o lungă perioadă post-decembristă. A fost un om apreciat de foarte mulți, dar și neînțeles, de asemenea, de mulți. Și unora, și altora, a avut tăria și înțelepciunea de a le răspunde cu o aceeași dragoste.
Caracterizat printr-o mare discreție proverbială, lucrarea sa în ogorul Bisericii se face cunoscută mai degrabă după trecerea la cele veșnice decât în timpul vieții sale.