Editor: DANIEL LEMENI
Asceza creștină nu este încercarea omului de a duce un mod de viață divin, ci este însăși viața lui Dumnezeu trăită de om... Mai curând decât o stilizare a vieții în orizontul finalității morții, ascetismul creștinismului primar este viața lui Dumnezeu trăită eshatologic de om în existența lui eclezială... Istoria ascetismului creștin, privită din perspectiva renașterii ecleziale a omului în Hristos, încă se mai scrie.
...
Originar din Damasc, format în Mănăstirea Sfântul Sava și la Biserica Sfintei Învieri din Ierusalim, cu o carieră eclezială desfășurată mai ales în Constantinopol și insula Creta, Sfântul Andrei Criteanul este una dintre cele mai importante perso nalități ale Bisericii Răsăritene, cu o influență și o posteritate extraordinare, în multe privințe.
Această cărticică pune la dispoziția cititorilor una din Viețile timpurii ale Sfântului Andrei Criteanul, alcătuită de patriciul Nichita, un Canon de rugăciune către Sfântul Andrei și un cuvânt de învățătură despre Maica Domnului, subiectul predilect al meditației și teologiei sfântului. Maica Domnului este figura centrală a întregii opere a Sfântului Andrei Criteanul.
Pe 13 iunie 2021, se împlinesc 380 de ani de la binecuvântatul moment al aducerii moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva la Iași, din cetatea Constantinopolului. Volumul de față aduce câteva mărturii despre acest minunat eveniment, care a produs o deosebită bucurie atât în sufletele credincioșilor ortodocși din Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea, cât și a celor din celelalte Țări Române.
Martinian, un tânăr din Cezareea Palestinei, îndemnat de părinți să se căsătorească, pornește într-o călătorie la Alexandria spre a-și găsi aleasa inimii. Acest pelerinaj se va dovedi de fapt unul inițiatic, de-a lungul căruia întâlnește ceea ce avea să îi rezerve viața într-un mod cu totul surprinzător.
Romanul pe care îl ai acum în mână te invită într-un periplu înapoi în timp și te face părtaș al pustiului cel plin de taine, te aduce lângă fiecare personaj, fiecare...
Boala este uneori o povară grea pe umerii celui afectat de ea, însă aceasta poate deveni un prilej de sfințire atunci când este primită cu bucurie și cu încredere în Dumnezeu. Mitropolitul Neofit de Morfu prezintă câteva momente din viețuirea sfântă a doi oameni ai lui Dumnezeu, care au suferit de o boală foarte grea: Sfântul Nichifor Leprosul (1887-1964), prăznuit pe 4 ianuarie, și a ucenicului său, Părintele Evmenie Saridakis Leprosul (1931-1999).
Născut în Paflagonia, în satul Galata, Sfântul Simeon a fost trimis de părinţii săi la Constantinopol de la o vârstă fragedă pentru a face carieră la curtea împărătească. După ce a fost instruit în problemele de gramatică, neglijând deliberat literatura păgână străină de creştinism, a refuzat o carieră promiţătoare la palat pentru a nu-şi pierde legătura cu Dumnezeu printr-o vieţuire depravată, potrivnică poruncilor evanghelice.
