Este adevărat că se vorbește mai mult despre credință, care fără sublinierea rolului faptelor bune își pierde valoarea sa. Credința este virtute teologică, este bunul creștinului, dar este și cuprinderea adevărurilor dumnezeiești descoperite nouă. Credința ca virtute creștină își are rolul ei deplin atunci când este însoțită de dragostea evanghelică. Astfel ea naște faptele bune, creează posibilitățile facerii de bine, de dăruire pentru semeni, pentru țară, pentru neam și pentru lume.
Eşti aici
istorie bisericească
A devenit deja o tradiție ca Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” să organizeze, anual, un simpozion internațional. Ani la rând, tema simpozionului era dată de anul omagial declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
„Participarea creştinului la orice fel de război vine în vădită opoziţie cu credinţa sa. Dar şi tolerarea nedreptăţii ce se face celor nevinovaţi este culpabilă.” Această concluzie cu valoare de aforism a lui Georgios Mantzaridis exprimă cel mai bine atitudinea Bisericii Ortodoxe faţă de război şi stagiul militar. Biserica se opune participării creştinilor la războaie de cucerire însă încuviinţează satisfacerea serviciului militar şi participarea la războiul pentru apărarea patriei.
Iosif Naniescu, personalitate de seamă a vieții religioase și culturale românești din veacul al XIX-lea, s-a bucurat de atenția teologilor și a istoricilor deopotrivă, care i-au dedicat interesante studii și lucrări, prin care s-a evidențiat în special activitatea sa desfășurată în calitate de ierarh, anume de episcop de Argeș și ulterior de mitropolit al Moldovei.
Lucrarea de față, alcătuită de părintele profesor dr. Ștefan Oprea, este una de valoare prin sinteza teologico‐misionară, ecumenică pastorală și culturală în spiritul etosului creștin românesc, ce prezintă scrisul și gândirea celor doi Patriarhi ai Bisericii noastre. Lucrarea este deopotrivă interesantă pentru cercetarea teologică, cât și pentru evaluarea coordonatelor misiunii Bisericii noastre la cumpăna dintre cele două milenii.
Lucrarea de față, Un călugăr putnean mitropolit al Transilvaniei. Sfântul Ierarh și Mărturisitor Ilie Iorest,constituie proiectul de licență susținut de Diac. lect. dr. Cătălin Vatamanu, în vederea obținerii titlului științific de licențiat în Teologie, în 2001. Ea a fost dedicată uneia dintre cele mai mari personalități pe care Hristos Domnul, Marele Arhiereu, le-a dăruit Bisericii Sale din Transilvania, într-o vreme de mari încercări pentru aceasta: Sfântul Ilie Iorest.
-
Când rostim cuvântul „sfinți”, gândul nostru se îndreaptă instantaneu către acei creștini cu profundă viețuire duhovnicească, plini de fapte de bunătate și pietate pilduitoare, pe care Biserica îi socotește vrednici a fi venerați în evlavia creștină.
Lucrarea domnului profesor dr. Mihail Diaconescu, Principii de estetica Ortodoxiei, deschide, in ciuda titlului, prin cele doua volume ale sale, Teologie si estetica si Ipostazele artei, un dialog incitant asupra unui univers complex, acela al esteticii ortodoxiei, abordand categoriile ca genuri limita, ipostazele frumosului, mistagogia si caligogia, estetica uratului, rugaciunea, jertfa, cateheza, diaconia, traditia si libertatea, simbol, analogie, antinomie si anagogie, geografie sacra etc.
