Eşti aici

Religiunea este temelia Statului. Aspecte din activitatea didactică a lui Iosif Naniescu

6 LEI Reducere 20%
4.8 LEI
 
În stoc
0724 550 463

Iosif Naniescu, personalitate de seamă a vieții religioase și culturale românești din veacul al XIX-lea, s-a bucurat de atenția teologilor și a istoricilor deopotrivă, care i-au dedicat interesante studii și lucrări, prin care s-a evidențiat în special activitatea sa desfășurată în calitate de ierarh, anume de episcop de Argeș și ulterior de mitropolit al Moldovei.

În cele ce urmează, dorim să punem în lumină, pe baza izvoarelor edite și inedite, câteva aspecte legate de activitatea sa didactică în care a fost implicat între 1864-1872, așadar înainte de a urca la treapta arhieriei, căci această ultimă perioadă, cu remarcabilele ei realizări, a fost mai bine studiată și adusă în atenția publicului.

Urmărim întâi, pe baza discursurilor și a scrierilor sale, concepția sa asupra rolului seminariilor și al clericilor în societate, necesitatea predării religiei în școli și a păstrării...

mai mult  +

Iosif Naniescu, personalitate de seamă a vieții religioase și culturale românești din veacul al XIX-lea, s-a bucurat de atenția teologilor și a istoricilor deopotrivă, care i-au dedicat interesante studii și lucrări, prin care s-a evidențiat în special activitatea sa desfășurată în calitate de ierarh, anume de episcop de Argeș și ulterior de mitropolit al Moldovei.

În cele ce urmează, dorim să punem în lumină, pe baza izvoarelor edite și inedite, câteva aspecte legate de activitatea sa didactică în care a fost implicat între 1864-1872, așadar înainte de a urca la treapta arhieriei, căci această ultimă perioadă, cu remarcabilele ei realizări, a fost mai bine studiată și adusă în atenția publicului.

Urmărim întâi, pe baza discursurilor și a scrierilor sale, concepția sa asupra rolului seminariilor și al clericilor în societate, necesitatea predării religiei în școli și a păstrării nealterate a adevăratelor valori ortodoxe. Apoi, analizăm câteva manuscrise păstrate la Biblioteca Academiei Române și la Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naționale, care dezvăluie pe Iosif Naniescu ca elev (s-a păstrat caietul său de notițe) și ca profesor (catalogul său, programa de învățământ), și apoi ca director al Seminarului Central din București (acte din arhiva Seminarului sau personale ale lui Naniescu, ce arată accentul pus pe ordine, disciplină, punctualitate, pe conservarea valorilor ortodoxe și ferirea elevilor de rătăciri, de ideile filozofice atee; dezvăluie activitatea filantropică, prin sprijinirea cu bani, cărți și haine a elevilor săraci).

Punctând, pentru început, câteva elemente din biografia sa, amintim că Iosif Naniescu s-a născut la 27 iulie 1820, în satul Răzălăi, în ocolul Răutului, în Basarabia, din părinți credincioși, tatăl său, Anania Mihalache, fiind preot, iar mama sa, Teodosia, fiind fiică de preot și călugărindu-se apoi, după moartea soțului ei, sub numele de Fevronia. Viitorul mitropolit a primit la botez numele de Ioan și la călugărie, în 1835, pe cel de Iosif, iar Naniescu considerăm că face trimitere la descendența sa, el fiind Ioan al lui Anania. Rămas orfan de tată, el a fost crescut de mama sa, apoi dat în grija unchiului său, arhimandritul Teofilact de la Mănăstirea Frumușica din Basarabia. Urmând unchiului său, ales stareț al Mănăstirii Sfântul Proroc Samuel din Focșani, Iosif a stat o vreme în acest oraș, apoi s-a dus la Buzău, unde a fost călugărit la 23 noiembrie 1835, după care a fost hirotonit ierodiacon. La Buzău a stat până în 1840, a învățat la Seminarul Episcopiei, iar după această dată a venit la București, unde și-a continuat studiile la Colegiul Național Sfântul Sava (1840-1847).

A fost hirotonit preot în 1850 și făcut protosinghel doi ani mai târziu, în 1852, iar în  1860 arhimandrit. A deținut stăreția unor importante mănăstiri muntene, precum Şerbănești-Morunglav din Vâlcea (1849), Găiseni din județul Dâmbovița (1857) și Sărindar din București (1863).

Iosif Naniescu s-a dedicat vieții didactice, predând religie și istorie la Colegiile Gheorghe Lazăr (1864-1866) și Matei Basarab (1866-1873), la Şcoala Normală (1867-1873) și la Seminarul Central din București, al cărui director a fost între 1870-1871, (fusese ales la 1 iulie 1870 director al Seminarului Central din București, funcție pe care a deținut-o până în 1871) iar în primăvara anului următor a fost numit arhiereu titular pentru scaunul din Mira Lichiei. Încă din 1866 el era menționat printre profesorii acestei instituții de învățământ, unde preda istoria. În 1873 a fost ales episcop de Argeș, iar în 1875 mitropolit al Moldovei.

mai puțin  -
No votes yet
   ( 0 review-uri)
Data apariției: 
2015
Număr pagini: 
72
ISBN: 
978-606-666-388-5
Tip copertă: 
broșată
Format carte: 
15 x 22,5 cm
Culoare interior: 
monocrom

Ai întrebări legate de produs?

Ne poți suna la
0724 550 463
Lasă-ne un număr de telefon
Te sunăm noi!
Vrei să ne trimiți un
email?