Eşti aici

ecologie
 

Cartea de față, Unitatea pierdută a creației – introducere în ecoteologia ortodoxă se înscrie pe aceeași linie de reflecție teologică cu lucrările menționate. Aceasta a fost redactată pornind de la o serie de studii pe care le-am dedicat temei începând cu anul 2016, când am participat în orașul lui James Joyce la simpozionul amintit. Au urmat o serie de simpozioane și conferințe în țară, în cadrul facultăților de teologie ortodoxă și nu numai: Timișoara, Cluj-Napoca, Alba-Iulia și, desigur, câteva la Oradea.

Iubiţi copacii!

În Sfântul Munte al Athosului, monahii aşază uneori lângă potecile din pădure indicatoare speciale, ce oferă încurajări sau avertismente pelerinului care trece. O asemenea înştiinţare îmi plăcea în mod deosebit. Mesajul era scurt şi limpede: „Iubiţi copacii”.

Criza ecologică… sau poate, mai curând, criza (κρίσις – judecată, rezultatul a ceea ce alegem) de personalitate a umanităţii?! Dacă un grădinar nu se îngrijeşte de cultivarea, creşterea, plivirea legumelor, florilor, ci – mai rău – calcă peste ele, oare ne vom mira de ce nu a rodit grădina? Sau ne vom spune că este o criză ecologică ale cărei cauze nu le putem înţelege?

       Foarte puțini înțeleg cu adevărat cât de ecologistă este în realitate viziunea creştinismului ortodox. El descrie creația ca epifanie a lui Dumnezeu şi persoana umană ca o verigă de legătură ȋntre creație şi Creator. Iubirea creştină se manifestăşi prin „,corecta utilizarea a lucrurilor materialeˮ. Pentru a transmite această perspectivă, Elizabeth Theokritoff readuce în atenție izvoarele străvechi, Părinții Bisericii, cultul divin şi viețile sfinților, exegeții moderni şi exemple concrete din diferite experiențe de viață.