You are here

Vindecarea medicului
 

O femeie credincioasă, medic, a fost prinsă și trimisă în exil deoarece primise pacienți fără ca aceștia să aibă permisiunea autorităților. După întoarcerea din exil, nu a mai dorit să practice medicina, temându-se că va fi din nou trimisă în exil. Însă, de îndată ce a încetat să mai primească pacienți, a orbit. Mai departe vom reda povestea ei:

O femeie credincioasă, medic, a fost prinsă și trimisă în exil deoarece primise pacienți fără ca aceștia să aibă permisiunea autorităților. După întoarcerea din exil, nu a mai dorit să practice medicina, temându-se că va fi din nou trimisă în exil. Însă, de îndată ce a încetat să mai primească pacienți, a orbit. Mai departe vom reda povestea ei:
„Am auzit că la Vîrița trăiește un stareț, care poate fi de ajutor, și l-am rugat pe soțul meu să mă ducă la el. Uitasem că am mai trecut pe la starețul acela cu mulți ani în urmă. Prima oară ne-am dus la el fiindcă soțul meu începuse să bea. Atunci a fost vindecat de stareț. Odată ajunși în casa lui, am intrat în chilia starețului și, desigur, nu l-am putut recunoaște, dar el și-a amintit imediat de noi. L-am rugat:
— Părinte, rugați-vă pentru mine, căci de doi ani de zile nu mai pot vedea nimic.
— Și pentru ce ai nevoie să vezi?
— Ce vreți să spuneți cu aceasta, din moment de tocmai v-am explicat că nu văd nimic?
— Și de unde știi că te pot ajuta?
— Alții mi-au spus. Rugați-vă pentru mine, ajutați-mă!
— Eu nu pot ajuta. Dumnezeu ajută. Și pentru care motiv ar trebui să te vindeci? Ai dezertat. Te-ai temut să nu te închidă. Te temi și nu primești pe nimeni. Întrucât nu vrei să vezi durerea semenilor tăi, refuzând să-i ajuți, Dumnezeu ți-a trimis orbirea.

— Părinte, făgăduiesc că, dacă îmi recapăt vederea, îi voi ajuta pe oameni până la capătul vieții mele, și poate să mi se întâmple orice din partea autorităților!
— Iar dumneata, îi spuse starețul soțului meu, nu-ți amintești că mi-ai făgăduit că nu vei mai bea și fuma? De ce ai început iarăși? Iar acum mi-ai adus soția să o vindec. Și tu ești vinovat de boala ei. Pe lângă toate celelalte lucruri, tu ai contribuit la orbirea ei. Ea este oarbă cu ochii, dar tu ești orb cu duhul.

Starețul a vorbit mult timp cu noi și ne-a dat sfaturi. Ne-am amintit că îl vizitaserăm cu mult timp în urmă, ne-am spovedit și i-am cerut iertare. După toate acestea, părintele Serafim spuse:
— Aduceți-mi puțin ulei.
După ce i s-a adus uleiul, îmi spuse:
— Unge-ți ochii cu el. Așa am făcut. După una sau două ore, starețul vorbi din nou:
— Acum aduceți-mi agheasmă.
I s-a adus agheasmă. Mi-am spălat ochii cu ea, așa cum mi-a spus starețul – și mi-am recăpătat vederea!
L-am văzut pe stareț cum stătea întins în patul său. Nici nu descrie bucuria. Părintele Serafim îmi spuse:
— Să nu spui nimănui cine te-a vindecat.
Am început să-mi primesc iar pacienții, și de atunci înainte nu am mai refuzat niciodată să le ofer ajutor celor care mi-l cereau.”