You are here

Fericitul Augustin în limba romană - volumele Ancăi Meiroșu
 

Să punem cărțile pe masă și să judecăm: între 2015 și 2021, Anca Meiroșu a publicat cinci volume de traduceri din opera lui Augustin. Ele conțin: Despre folosul căsătoriei, Despre căsătorie și pofta păcătoasă (Ed. Institutului biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2015), Despre sfânta feciorie, Despre binele văduviei (aceeași editură, în 2019), Despre răbdare, Despre adulter (Ed. Doxologia, Iași, 2019), Predici despre virtuțile creștine (cu 14 predici despre dragoste, căsătorie, răbdare și pace, la aceeași editură, în 2019) și Predici despre martiri (cu 23 de predici despre acest subiect, la aceeași editură, în 2021).

Traducerile au o acuratețe admirabilă, luptând matur cu un text foarte dificil, iar lectura lor cu creionul în mână îmi provoacă mai multe gânduri. Mai întâi, faptul de a contempla în spatele textelor un om care este un abil filolog, care înțelege textul lui Augustin retoric, teologic și filosofic, ieșind din capcanele pe care le pune intersecția acestor domenii. Apoi, faptul că selecția temelor indică un Augustin preot și predicator, apropiat de faptele individuale umane și implicit moralist, într-un sens pe care operele din limba română nu îl arătau încă. Apoi, faptul că pot contempla un Augustin preocupat să construiască sistemul preceptelor morale ale patristicii, aici mai mult decât în alte locuri: îl pot contempla alături de predicile lui Ieronim, ale lui Ambrozie, dar mai ales alături de etica lui Grigore cel Mare, în comentariul său la Cartea lui Iov.

Apoi, mă uit atent la aceste cinci cărți, apărute într-un timp atât de scurt și îmi dau seama că ele pot modifica percepția cititorului de limbă română asupra lui Augustin, dar mă și obligă să regândesc strategia (dacă există vreuna) a traducerilor operei lui Augustin în română. Parcurgând volumele, văd că cele de la București au un limbaj confesional accentuat, cele de la Iași sunt mai libere și mai apropiate de fluxul și limpezimea românei actuale: poate că presiunea editorilor în opțiunea lexicală a avut aici un cuvânt; iar atunci mă întreb: care este starea de fapt a traducerilor în limba română din Augustin? Răspunsul indică o situație foarte diversă, cu direcții profund incoerente. Am avut generații de traducători care au preferat lucrările mai confesionale și mai spectaculoase pentru publicul larg, apoi câteva reușite incontestabile, dar singulare (vezi edițiile de la Humanitas la De doctrina christiana, Confesiuni, Despre liberul arbitru, Despre religia adevărată, sau cele de la Polirom din Comentariul la 1 Ioan), câteva eșecuri notorii (seria ilizibilă în șase volume de la Dacia, cele câteva volumașe de la finele mileniului trecut fără niciun control științific etc).

Vezi continuarea articolului pe România Literară.com

Read other articles about: Fericitul Augustin