Eşti aici

rugaciune
 

Sfântul Nicolae deține un loc extrem de important în Sinaxarul sfinților Bisericii Ortodoxe. Activitatea sa în Mira Lichiei unde a fost arhiepiscop, precum și multele minuni pe care le-a săvârșit atât în timpul vieții, cât și după moarte, l-au făcut foarte îndrăgit de credincioși. Pomenirea lui se face pe 6 decembrie, iar data la care se prăznuiește mutarea sfintelor sale moaște la Bari în Italia este 9 mai. 

Rugăciune versus meditație

Meditaţia este o activitate de gândire, în timp ce rugăciunea este respingerea oricărui gând. După învăţătura Părinţilor Răsăriteni, chiar şi gândurile evlavioase şi reflecţiile teologice cele mai profunde şi înalte, dacă apar în timpul rugăciunii, trebuie să fie considerate o ispită şi, prin urmare, alungate; aceasta fiindcă, aşa cum spun Părinţii, este o neghiobie să cugeţi despre Dumnezeu şi să uiţi că te afli în prezenţa Lui.

Cum se naște rugăciunea?

Rugăciunea este căutare a lui Dumnezeu, întâlnire cu Dumnezeu, şi depăşire a acestei întâlniri prin comuniune. Astfel, rugăciunea este o activitate, o stare şi, de asemenea, o împrejurare; o împrejurare care-L priveşte atât pe Dumnezeu, cât şi lumea creată.

Să stăruim în rugăciune

    Să stăruim cel mai mult în rugăciune, căci aceasta este ca o culme a virtuții şi prin ea câştigăm şi celelalte virtuţi de la Dumnezeu. Şi mai ales prin ea ne arătăm dragostea de Dumnezeu. Şi dacă se află în noi dragostea de Dumnezeu, numaidecât îi urmează şi cele proprii ei: iubirea de fraţi, blândeţea, nefăţărnicia, stăruinţa şi sârguinţa în rugăciune şi, simplu, toată virtutea” ne învață Sfântul Grigore de Nyssa.

   Rugăciunea este înălţarea minţii către Dumnezeu, vorbirea omului cu Dumnezeu. Vrăjmaşul nu mai poate strecura gânduri rele în mintea celui care se roagă.

Poetul și profesorul de literatură Scott Cairns (Universitatea din Missouri, editor la American Literary Review) a intrat în criza vârstei de mijloc – o experiență destul de comună printre bărbații ce se apropie de vârsta de cincizeci de ani. Încercarea sa nu a fost o tentativă disperată de a recaptura tinerețea. În schimb, Scott Cairns și-a dat seama că viața sa duhovnicească avansa cu viteza unui melc și că timpul se scurgea. Criza vârstei de mijloc pentru acest baptist,...

„Ascetismul”, în societatea seculară modernă, este perceput ca ceva extraordinar de sumbru, aproape sinistru, întru totul diferit de viața omenească „normală”. Mulți înțeleg asceza ca fiind un fel de monstruozitate fanatică sau auto-tortură, ceva precum a merge desculț pe cărbuni aprinși sau a fi spânzurat de propriile coaste – așa cum fac, de exemplu, yoginii și fachirii indieni, spre uimirea tuturor.

     Participarea la Biserică pentru credincios este evenimentul vieţii sale. Înseamnă pentru el renaşterea la adevărata şi autentica viaţă omenească, la viaţa care este luminată de harul  necreat al Preasfântului Duh şi care participă la Trupul înviat şi nestricăcios al lui Hristos. Şi toate acestea nu sunt o făgăduinţă, nu sunt o nădejde, care poate va fi împlinită cândva. Acestea constituie pentru credincios o experienţă, o realitate cu mult mai intensă şi mult mai...

      „Joseph Lucas ne oferă un studiu extrem de binevenit şi lămuritor al conceptului dikaiosynē în scrierile Părinţilor deşertului. Studiul său oferă o abordare foarte competentă a diferitelor semnificaţii ale lui dikaiosynē în aceste scrieri, ca de altfel şi a rolului acestui concept în viaţa duhovnicească a Părinţilor deşertului.”

                                                                   Pr. dr. John D. Jones, Catedra de Filosofie,...

     Creştinismul îi oferă omului acces direct la Dumnezeu, Care îl ascultă pe om, îl ajută şi îl iubeşte. Aceasta este deosebirea fundamentală dintre creştinism şi, de exemplu, budism, în care – în timpul meditaţiei – rugătorul abordează o anumită super-fiinţă impersonală, în care este scufundat şi în care este dizolvat, dar el nu-L simte pe Dumnezeu ca fiind o Persoană vie. În rugăciunea creştină, omul simte prezenţa Dumnezeului cel Viu.

Pagini