Eşti aici

Maica Domnului
 

Despre Maica Domnului s-a scris deosebit de mult, considerăm că  încă  mai  sunt  teme  de  importanță  care-și  așteaptă  timpul  potrivit  și oamenii pricepuți care să scrie despre ele. În această cheie se înscrie și tema despre Maica Domnului  în  cultul  divin  ortodox  și  în  cultura  română  (poezia cultă) încredințată spre cercetare părintelui Arhimandrit Mihail Daniliuc, egumenul Schitului Vovidenia al Marii Lavre a Neamțului, aflat, așa cum inspirat s-a spus, în...

Cum se citesc canoanele Maicii Domnului, Noul Theotokarion?

Canoanele Maicii Domnului, care se mai numesc și Octoihul Maicii Domnului, vom vedea îndată de ce, este o carte de cult în primul rând, care se citește îndeobște la Pavecernița Mică, după Crez. Dar cartea a devenit atât de îndrăgită de credincioși, încât a trecut și în pravila zilnică a creștinului de rând. Puțini însă știu cum se citește această carte.

Tânărul Roman are multă evlavie la Hristos şi Maica Domnului. El își doreşte nespus să le poată cânta laude. Dar atunci când încearcă să cânte, glasul i se stinge, iar cuvintele rămân nerostite. Ceilalţi citeţi râd de neputinţa lui.

Dar totul se schimbă într-o minunată noapte de Crăciun, când Maica Domnului i se arată în vis și face cu el o minune.

 

Rugăciuni scrise de Arhimandritul Ioan Krestiankin

Doamne, binecuvântează!
Slavă Ție, Doamne!
Mântuiește-mă, Doamne, căci pier!
Scoate din temniță sufletul meu!
Îndreaptă calea mea, Doamne!
Nu lăsa să se clatine pașii mei!
Dumnezeule, milostiv fie mie, păcătosului!
Doamne, le poți pe toate câte le voiești.
Mai presus de orice, fie voia Ta și nu a mea.
Doamne, Tu le știi pe toate: fă cu mine precum voiești. Amin.

Noul Testament este discret în ceea ce o priveşte pe Fecioara Maria. În schimb, literatura creştină din primele secole referitoare la Maica Domnului este foarte bogată. Plecând de la enunţul Naşterii lui Hristos dintr-o Fecioară, primele comunităţi creştine au elaborat o cantitate impresionantă de relatări, ce căutau să răspundă întrebărilor referitoare la caracterul unic al maternităţii şi morţii Maicii Domnului.

Preasfânta Născătoare de Dumnezeu se arată Sfântului Roman Melodul

Se vede la Metafrast, în întâia zi a lunii lui octombrie, întru care prăznuim pe Sfântul Roman Cântărețul (Melodul), că sfântul acela a fost din cetatea Edesa și a lăsat patria sa, și ducându-se în Țarigrad, a locuit într-o mănăstire a Prea Sfintei Stăpânei noastre, ceea ce se zice întru cele ale lui Kir. Și de multe ori se ducea din chilia lui la biserica Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioară cea din Vlaherne, și acolo petrecea toată noaptea la priveghere, că era foarte evlavios și îmbunătățit, priveghind la praznicele cele împărătești și rugându-se toată noaptea.

Cuvânt la Praznicul Adormirii Maicii Domnului

Fraților, de ce Biserica numește sfârșitul pământesc al vieții Maicii Domnului nu moarte, precum, de obicei, numim sfârșitul oamenilor, ci adormire? Văzând moartea ei ca pe un timp de odihnă sau ca pe un somn liniștit, Biserica ne îndeamnă nu numai să nu ne întristăm și să nu plângem la mormântul ei, ci, dimpotrivă, să înălțăm cântări de bucurie și doxologii pentru adormirea ei.

Oriunde ne-am uita în această lume, pretutindeni vedem doar stricăciune, deșertăciune și păcat. Pretutindeni predomină cele pământești și stricăcioase, conversațiile deșarte și lipsite de conținut, faptele pline de deșertăciune – care aproape că nu ne aduc aminte deloc de cer, de Dumnezeu și de viața de dincolo.

Pagini