Editura Doxologia

 

Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul Iisus ne-a spus că aceasta nu este adevărat; Dumnezeu ne cunoaște atât de bine, încât „la voi... și perii capului, toți sunt numărați” (Mt. 10, 30); El ne cunoaște atât de bine gândurile, încât „știe... de cele ce aveți trebuință mai înainte ca să cereți voi de la El” (Mt. 6, 8).

În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã în planul identitãții sale spiritual-teologice. Tendințele negative și chiar ofensiva directã la adresa omului l-au determinat pe acesta sã se adânceascã, dupã putințã, în taina existenței sale.

Ne străduim să vorbim frumos și convingător din amvon pentru a contribui la schimbarea vieții și creșterea duhovnicească a enoriașilor noștri. Lucrarea de față se adresează viitorilor și actualilor slujitori ai altarului. Am sintetizat în paginile ei un suport de teorie omiletică actual și dens, cu ținută academică, dar întru totul ortodox prin conținut. Idealul urmărit este predicarea „cu putere" (cf. Mt. 7, 29) a Evangheliei Domnului și Mântuitorului nostru lisus Hristos.

Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.

Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la Dumnezeu, de a pune în cuvânt toată povestea sufletului omenesc. Luș Ursu te cucerește și când scrie, și când vorbește, chiar și când tace. Transmite întâmplări, idei, sentimente cu un firesc pe care-l găsești doar la cei cu adevărat dăruiți.

Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței creștine, cum ar fi învățătura despre Treime și Întrupare, despre Pronia lui Dumnezeu și natura Bisericii.