Bazându-ne pe cele mai importante surse și pe analiza lor, putem afirma cu certitudine că conflictul dintre Orestes și Chiril s-a încheiat într-o manieră și pentru un motiv cunoscut și folosit de veacuri: crima cu scop politic. Au ucis o persoană care era un pilon principal al opoziției, care prin autoritatea ei și prin legăturile ei politice oferea sprijin reprezentantului autorității statului în Alexandria.
*
Acest volum cuprinde comunicările prezentate la Colocviul internaţional Românii și Creștinătatea Răsăriteană (secolele XIV-XX)/Les Roumains et la Chrétienté Orientale (les XIVe-XXe siècles, în perioada 26-28 septembrie 2019, organizat la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în cadrul proiectului de cercetare UEFISCDI-PN-III-P4-ID-PCE-2016-0557 (director Petronel Zahariuc).
Poate mulți se vor întreba: de ce economicul, de ce consumul, de ce economicul și consumul devin o temă de interes în sfera teologiei ortodoxe? Există ceva rău în „economic” și în „consum”? Sunt acestea opuse vieții spirituale a omului? Oare nu prin acestea omul își întreține viața pe pământ? Oare nu acestea sunt parte a progresului lumii? Era mai bine dacă nu aveam această perspectivă asupra lumii? Ar fi mai bine dacă nu am avea o economie și un consum corelat cu...
Întâlnirea epocală dintre gândirea creștină și filosofia greacă a atins un nivel de apogeu în Bizanțul secolului al IV-lea, iar principalii eroi ai acesteia au fost patru gânditori creștini de limbă greacă din Capadocia, trei bărbați și o femeie, a căror influență comună asupra Bisericii Răsăritului a fost comparabilă cu cea a lui Augustin în creștinătatea latină apuseană.
Cartea de faţă aduce un aport considerabil în clarificarea diferenţelor dintre tradiţiile spirituale şi practicile proprii acestora, indicând cu claritate limitele în care pot fi făcute apropieri şi comparaţii. Uneori capcanele de limbaj sunt la originea falsei impresii că relativ aceleași afirmații sunt făcute peste tot în cele mai diverse religii.
Acest roman creştin are ca subiect convertirea la Hristos a unui prinţ păgân, în urma întâlnirii unui înţelept bătrân theofor, care îi desluşeşte sensurile adânci ale Evangheliei şi ale lucrării mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu.
