Cartea de față își propune să ajute cititorii să pătrundă mai profund în esența duhovnicească a tradiției artei sacre bizantine. Arta bizantină nu poate fi condamnată că nu este firească, realistă, sau pentru că nu reproduce fidel lumea exterioară. Scopul ei este unul foarte diferit. Ea are o funcție religioasă. Ea caută să exprime lucruri duhovnicești spre a-l ajuta pe om să pătrundă tainele religiei creștine, să se ridice la un nivel superior al ființei. Perioada bizantină este o perioadă istorică și un loc în care oamenii au viețuit cu o aspirație către...
Eşti aici
Bizant
Personalitate marcantă intre profesorii Scolii Superioare de Arhivistică (1937-1948), ai Facultăţii de Istorie (1949-1952) şi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti (1956-1975). membru al Academiei Române (1993-1998), Alexandru Elian impresiona pe cei care l-au cunoscut prin erudiţie şi onestitate academică, prin exigentă şi nobleţe. Era mai întâi exigent cu el însuşi: scria puţin, dar bine documentat, cu un simt sacru al adevărului şi al rigorii ştiinţifice care trezeşte admiraţie şi veneraţie.
Doamna Dr. Elena Ene D-Vasilescu, specialist în iconografie bizantină şi post-bizantină, coordonator de proiect la Centrul pentru Studii Clasice şi Bizantine de la Biblioteca Bodleian (Universitatea Oxford).
Preocupată de rolul pe care icoana îl joacă astăzi în societatea cultural-religioasă europeană, autoarea lansează încă din titlul lucrării provocarea unei evaluări, a unei situaţii aparent cuantificabile: Icoană şi iconari în România: cât Bizanţ, cât Occident?
Ultimii ani au lansat în cultura discursului românesc o problematică specifică mai ales perioadei interbelice: Biserica și politica. Dintre analizele propuse cititorului român, cele mai multe vorbesc despre crize, anticrize ori pericrize, analizează date și probleme geopolitice ori structurări socio-teologice.
Cuvânt înainte la ediția românească
