Eşti aici

Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava

13 LEI Reducere 20%
10.4 LEI
 
În stoc
0724 550 463

Încă de la început, Sfinţii Părinţi au definit şi apoi au dezvoltat treptat adevărata doctrină creştină despre motivele şi temeiurile cinstirii sfinţilor.
Sfinţii sunt culmile cele mai strălucitoare ale obştii credincioşilor, care prin har şi virtute au atins desăvârşirea morală.
Sfinţii sunt prietenii lui Hristos, fii şi moştenitori ai lui Dumnezeu, cum spune Sf. Evanghelist Ioan: Câţi L-au primit, le-a dat puterea ca să fie fiii lui Dumnezeu, celor care cred întru numele Lui (Ioan I, 12).

Cultul sfinţilor începe cu cinstirea martirilor, mai întâi prin strângerea şi păstrarea cu sfinţenie a rămăşiţelor lor trupeşti, apoi prin consemnarea în scris a vieţii, faptelor, muceniciei şi minunilor lor, cât şi prin instituirea sărbătorii lor.

Acest cult continuă cu pelerinajele şi construirea de biserici închinate pomenirii, prin invocarea lor în rugăciuni, imnuri-acatist şi...

mai mult  +

Încă de la început, Sfinţii Părinţi au definit şi apoi au dezvoltat treptat adevărata doctrină creştină despre motivele şi temeiurile cinstirii sfinţilor.
Sfinţii sunt culmile cele mai strălucitoare ale obştii credincioşilor, care prin har şi virtute au atins desăvârşirea morală.
Sfinţii sunt prietenii lui Hristos, fii şi moştenitori ai lui Dumnezeu, cum spune Sf. Evanghelist Ioan: Câţi L-au primit, le-a dat puterea ca să fie fiii lui Dumnezeu, celor care cred întru numele Lui (Ioan I, 12).

Cultul sfinţilor începe cu cinstirea martirilor, mai întâi prin strângerea şi păstrarea cu sfinţenie a rămăşiţelor lor trupeşti, apoi prin consemnarea în scris a vieţii, faptelor, muceniciei şi minunilor lor, cât şi prin instituirea sărbătorii lor.

Acest cult continuă cu pelerinajele şi construirea de biserici închinate pomenirii, prin invocarea lor în rugăciuni, imnuri-acatist şi zugrăvirea chipurilor lor în icoane şi în biserici.
Sărbătorile şi celelalte forme de manifestare ale cinstirii sfinţilor au avut la început un caracter local sau regional, însă, după ce Biserica şi-a întărit conştiinţa unităţii ei, cultul sfinţilor s-a extins mult, iar al unora s-a generalizat chiar în întreaga creştinătate.

Mărturisirea neîndoielnică a credinţei ortodoxe, puterea de a suferi moartea martirică pentru dreapta credinţă, puterea de a înfrunta orice primejdii, chinuri pentru mărturisirea dreptei credinţe până la moarte, puterea de a săvârşi minuni după moarte, răspândirea miresmei de sfinţenie după moarte, toate acestea şi multe altele sunt motivele şi temeiurile cinstirii celui care a fost Ioan, negustorul din Trapezunt, născut acum mai bine de şapte veacuri în rândul sfinţilor.

Cler şi popor, Biserică şi Stat, români şi străini au cinstit cu evlavie viaţa şi mai ales mucenicia Sf. Ioan cel Nou. Biserica îl cheamă permanent cu evlavie în rugăciunile ei şi înalţă lăcaşuri sfinte, lăudând astfel lucrarea harului dumnezeiesc în sfântul care L-a iubit pe Hristos şi Biserica Sa, a mărturisit şi a apărat dreapta credinţă în vremuri grele şi a săvârşit fapte ale dreptăţii şi ale iubirii sfinte în orice timp.

Chipurile de oameni în rugăciune şi sărbătoare, veniţi din toate colţurile ţării şi plecându-şi genunchii trupului şi ai sufletului lângă racla Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, devin flori ale credinţei moştenite, păstrate şi împărtăşite, precum şi făclii de Înviere pentru luminarea conştiinţei creştine şi pentru comuniunea între neamurile iubitoare de Dumnezeu şi de valori netrecătoare.
Preţuirea, cinstirea şi rememorarea faptelor istorice, toate acestea sunt un prilej de a simţi şi înţelege mai bine comuniunea care se ţese între voievozii ctitori de lăcaşuri sfinte, Dătători de legi şi datini, Sf. Ioan cel Nou care a făcut din sufletul şi trupul lui templu al Sfântului Duh, şi miile de pelerini din toate generaţiile, care se roagă pe pământ în ctitoriile moştenite ca patrimoniu sacru, bucurându-se de ajutorul sfântului din ceruri, zugrăvit în icoane şi în fresce. De aceea, exclamăm împreună cu psalmistul David: Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi (Ps. 67, 36).
Când cultul Sf. Ioan cel Nou a rodit în cultură, el s-a deschis spre universalitate, iar când cultura s-a inspirat din cultul sfântului, ea s-a deschis spre eternitate.
Tradiţia pelerinajului anual în ziua hramului de Sânziene la Suceava nu este o simplă repetiţie, ci o fidelitate reînnoită şi îmbogăţită cu noi forme şi nuanţe, este dinamica fidelităţii şi continuităţii creatoare. Tradiţia este, deodată, continuitate a trecutului, concentrare de noi valori prezente şi elan spre viitorul tainic ascuns în tradiţie ca stejarul în ghindă.
Lucrarea de faţă reprezintă o ilustrare cronologică a mai multor momente solemne şi sfinte de omagiere a memoriei celui care a fost Apărătorul şi sprijinitorul creştinătăţii, împotrivitorului şi surpătorului păgânătăţii, mucenicului celui de curând arătat, ostaşului lui Hristos celui adevărat, care, ca un soare, Bisericii Răsăritului a strălucit şi pe credincioşi de veselie i-a umplut, toţi acum din suflet cântări de mulţumire şi de laudă să-i aducem. Şi cu dorire să-i cântăm: Bucură-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos (Condac 1).

mai puțin  -
4
   ( 0 review-uri)
Categorie: 
Vieți de sfinți
Data apariției: 
2012
Număr pagini: 
142
ISBN: 
978-606-8278-77-3
Tip copertă: 
broșată
Format carte: 
13 x 20 cm
Culoare interior: 
monocrom

Cititorii noștri au mai cumpărat

Ai întrebări legate de produs?

Ne poți suna la
0724 550 463
Lasă-ne un număr de telefon
Te sunăm noi!
Vrei să ne trimiți un
email?