Eşti aici

Scurtă istorie a cafelei
 

Preparată din boabele aromate, fin măcinate de la arbustul Coffea arabica, cafeaua este o băutura nealcolică foarte mult contraversată în rândul specialiştilor nutriţionişti.

După apa potabilă, cafeaua este cea mai populară băutură din lume, fiind consumată zilnic în aproximativ 2 miliarde de ceşti. Un sondaj efectuat pe plan mondial a arătat că 91% dintre orăşeni sunt consumatori de cafea, ness şi cappuccino, femeile fiind mai mari consumatoare decât bărbaţii. Datorită proprietăţilor sale stimulatoare, considerate ca total misterioase, despre cafea s-au însăilat numeroase legende care explică, în bună parte, extinderea ei rapidă şi interesul pentru un consum masiv.

O primă legendă aminteşte despre Omar, un şeic arab exilat în deşert împreună cu prietenii săi. Pentru a nu muri de foame, aceştia s-au hrănit cu o supă din fructele roşii ale unui copăcel găsit întâmplător. Faptul că au supravieţuit în pustiu, locuitorii oraşului Mocha din apropiere au considerat că băutura, numită mocha, a fost un dar divin.

Mai populară a rămas legenda lui Kaldi, un păstor yemenit, care a trăit în jurul anului 850 în preajma oraşului Kaffa. Acesta a observat un comportament ciudat al caprelor sale care deveniseră foarte agere şi neastâmpărate. Căutând să afle cauza, păstorul a găsit un arbore cu fructe roşii din care a mâncat şi el dobândind o energie neobişnuită ce i-a alungat oboseala şi somnul. Primind vizita călugărului Chadeli, păstorul l-a rugat să-i explice misterul copacului cu fructe roşii. Călugărul a zdrobit câteva fructe, le-a fiert în apă şi a obţinut o băutură aromată, frumos mirositoare care alunga oboseala şi somnolenţa, în condiţiile temperaturilor foarte ridicate din zonă. Această băutură, numită kaffa, ar fi considerată prima ceaşcă de cafea băută în istorie, recomandată şi celorlalţi călugări din mănăstire pentru a nu adormi în timpul orelor de meditaţie şi de rugăciune din cursul nopţii.

Cafeaua s-a răspândit rapid în zonă, de la o mănăstire la alta, fiind considerată de călugări ca o băutură adusă de îngeri, generatoare de energie, care trebuie să fie consumată numai în anumite zile religioase şi înaintea orelor de rugăciuni. Primele plantaţii mari de cafea au apărut în Arabia iar băutura preparată din boabe s-a numit qahwa „care alungă somnul”. Din Arabia, plantaţiile s-au extins în Egipt, Siria, Persia, India şi Turcia. Iniţial, consumul cafelei era interzis creştinilor din Europa întru cât era considerată o băutură creată de diavol pentru păgânii musulmani, ca înlocuitor al vinului ce fusese sfinţit de Hristos. În anul 1500, Papa Clement al VIII-lea a gustat din cafeaua interzisă credincioşilor dar i-a plăcut mult atât aroma, cât şi beneficiile pentru organism, încât a spus „cafeaua asta este atât de delicioasă şi ar fi păcat să se bucure de ea numai necredincioşii musulmani”.

Extinderea culturilor pe tot globul este datorată marinarilor olandezi şi francezi, care au dus seminţele în coloniile din Indonezia şi în America Latină, unde au găsit condiţii excelente de cultivare. În prezent, se produc, pe plan mondial, 7.200.000 tone de cafea, în peste 60 de ţări, cele mai mari ţări producătoare fiind Brazilia, Vietnam, Indonezia, Columbia, Mexic şi India. Cei mai mari consumatori sunt SUA, Germania, Franţa, Japonia şi Italia. Ţările scandinave consumă anual cea mai mare cantitate pe locuitor (9 kg) în timp ce în Anglia, unde se bea mult ceai, consumul anual de cafea este de numai 0,5 kg.

Citește alte articole despre: istoria cafelei, despre cafea, legendele cafelei