La sfârșitul războiului, întorcându-se acasă, locotenentul văzu poza unui călugăr printre icoanele mamei sale. Îl recunoscu pe generalul care îi dăduse ordinul de a incendia puțurile. A întrebat cine era acel călugăr, iar mama i-a răspuns că...
Un bărbat a povestit următoarea întâmplare. În armată a avut gradul de locotenent. Într-o bună zi, plutonul său a preluat o fabrică de băuturi alcoolice din Germania. Aici se aflau numeroase puțuri pline cu alcool. Toți erau încântați și de-abia așteptau să guste de acolo. Deodată, a apărut un general și i-a spus șefului de pluton:
— Îți ordon să incendiezi imediat toate puțurile.
Locotenentul a îndeplinit de îndată ordinul generalului și le-a spus soldaților să dea foc puțurilor. Nimeni nu înțelegea de ce generalul dăduse acest ordin. Apoi, s-a gândit să-l întrebe pe general, dar nu l-a mai putut găsi nicăieri. Dispăruse. „Poate a fost o fantomă”, gândi locotenentul. Apoi îi întrebă pe soldați dacă îl văzuseră pe general și dacă ordonase cu adevărat aceasta. Toți i-au spus că îl văzuseră cu adevărat pe general și că auziseră ordinul său. Ulterior au aflat că puțurile conțineau alcool metilic, și oricine ar fi băut de acolo ar fi murit cu siguranță.
La sfârșitul războiului, întorcându-se acasă, locotenentul văzu poza unui călugăr printre icoanele mamei sale. Îl recunoscu pe generalul care îi dăduse ordinul de a incendia puțurile. A întrebat cine era acel călugăr, iar mama i-a răspuns că era duhovnicul ei, ieromonahul Serafim.
— Pe toată durata războiului, el s-a rugat pentru tine, îi spuse mama. Îl rugasem să se roage pentru tine, ca să nu fii omorât de dușmani.