Canoanele Maicii Domnului, care se mai numesc și Octoihul Maicii Domnului, vom vedea îndată de ce, este o carte de cult în primul rând, care se citește îndeobște la Pavecernița Mică, după Crez. Dar cartea a devenit atât de îndrăgită de credincioși, încât a trecut și în pravila zilnică a creștinului de rând. Puțini însă știu cum se citește această carte.
Canoanele Maicii Domnului, care se mai numesc și Octoihul Maicii Domnului, vom vedea îndată de ce, este o carte de cult în primul rând, care se citește îndeobște la Pavecernița Mică, după Crez. Dar cartea a devenit atât de îndrăgită de credincioși, încât a trecut și în pravila zilnică a creștinului de rând. Puțini însă știu cum se citește această carte.
Ea este organizată pe opt glasuri, pentru că astfel sunt organizate toate laudele și cântările în Biserică, și de aceea se mai numește Octoihul Maicii Domnului, Octoih fiind un termen grecesc care înseamnă opt glasuri. Fiecare glas corespunde unei săptămâni. Săptămâna liturgică începe cu ziua de duminică, dar se consideră că duminica începe de sâmbătă seara de la Vecernie, de aceea și Theotokarionul nostru începe cu ziua de Sâmbătă seara a glasului 1.
De unde aflăm ce glas este în săptămâna în curs? Simplu: Din Calendar. Ne uităm în calendar la ziua duminicii care începe săptămâna respectivă. De pildă, azi e luni, ca să aflu ce glas este săptămâna care urmează, mă uit în calendar la ziua duminicii, adică la ziua de ieri și după ce menționează Evanghelia care se citește în duminica respectivă și după ce spune care duminică din an este, menționează și glasul, în cazul nostru fiind vorba de glasul al 7-lea.
După ce am aflat glasul, merg în cartea de Canoane a Maicii Domnului, caut la cuprins glasul și ziua în care suntem și acela este canonul care este de rând pentru ziua respectivă. E destul de simplu, practic, singurul lucru care trebuie aflat este glasul, pe care îl aflăm din Calendar la ziua duminicii, cu care începe săptămâna. După ce se termină un ciclu de opt glasuri, reluăm cu glasul 1, dar verificați-vă totdeauna cu calendarul, pentru că sunt perioade ale anului în care nu se citesc canoane, de pildă, în săptămâna luminată și atunci se pierde consecvența glasurilor.
Totuși dacă vi se pare dificil de urmărit lectura pe glasuri, în ritmul Bisericii (facem aceasta din dorința de a fi în armonie cu Biserica), nu este un păcat dacă începem să citim Canoanele la rând așa cum se prezintă ele în carte. De fapt, aceste canoane nu sunt decât tot niște Paraclise închinate Maicii Domnului, alcătuite de diferiți autori, din dorința de a mai varia un pic rugăciunile, venindu-se tot în ajutorul creștinului, ca să se evite monotonia și rutina rugăciunii. Adică să nu spună creștinul mereu aceeași rugăciune, că pe măsură ce trece timpul, se plictisește, apare rutina, obișnuința care tocește simțirea și face rugăciunea noastră să fie seacă și searbădă, răpindu-i orice bucurie.
Faptul că ele au fost organizate pe glasuri, se datorează dorinței de a urma o rânduială a tipicului bisericesc, pentru că așa sunt organizate toate laudele Sfintei noastre Biserici, rânduială care este observată foarte strict în mănăstiri. Dar creștinul obișnuit poate citi și liber aceste canoane, independent de orice tipic, considerându-le ca Paraclise dedicate Maicii Domnului! Deci nimeni să nu se îndoiască în privința acestei cărți și să se ferească de ea, ca și cum ea ar fi rezervată numai călugărilor sau mănăstirilor. Ea poate fi citită de orice credincios, în orice ordine ar vrea fiecare, numai să fie cu inimă bună!
