Băuturile răcoritoare carbogazoase se consumă în cantităţi tot mai mari de către generaţia tânără pe care Hans Diehl (2011) o consideră „generaţia carbogazoasă”.
Băuturile răcoritoare carbogazoase se consumă în cantităţi tot mai mari de către generaţia tânără pe care Hans Diehl (2011) o consideră „generaţia carbogazoasă”. Aceste băuturi conţin numeroşi aditivi sintetici, dăunători sănătăţii consumatorilor: înlocuitori de zahăr (aspartam), aromatizanţi, conservanţi şi mai ales coloranţi sintetici (E-102, E-110, E-123), care pot irita mucoasa stomacului şi pot intoxica ficatul şi rinichii.
Colorantul galben (tartazina) – E-102 este interzis în alimentaţie în Norvegia, Suedia, Olanda, Elveţia, Austria şi Marea Britanie, dar acceptat legal în România. Poate provoca unele reacţii caracteristice:
modificări ireversibile ale ficatului, cu efecte grave, edeme ale buzelor, astm bronşic, urticarie, purpură şi şoc anafilactic.
Colorantul galben FCF (apus de soare) – E-11, interzis în Suedia, utilizat frecvent în băuturile răcoritoare, poate provoca indigestii, dureri abdominale, colite, vome, alergii, rinite, congestii nazale, dereglări cromozomiale şi chiar tumori canceroase.
Colorantul roşu (amarant) – E-123, interzis în SUA şi în fostele state sovietice, are puternice efecte cancerigene şi ar trebui să fie total interzis în alimentaţie.
Băuturile carbogazoase de tip Cola conţin un colorant maro ce rezultă din reacţia zahărului cu amoniac şi sulfiţi sub presiune şi la temperaturi ridicate. Se formează doi compuşi (2MI şi 4MI) cu dovedite proprietăţi cancerigene, fiind responsabile de declanşarea leucemiei şi a cancerelor hepatic, colorectal, pulmonar şi tiroidian. S-a dovedit că băuturile sunt foarte puternic acidulate (pH = 2,5) datorită acidului fosforic, cu efecte grave asupra sănătăţii sângelui, provocând la copii carenţe de calciu din oase, scăderea capacităţii mentale, dereglări ale somnului, creşterea stării de nervozitate şi de stres. În plus, dereglarea echilibrului între calciu şi fosfor afectează nefronii din rinichi, cu efecte foarte grave în declanşarea insuficienţei renale. Este bine cunoscut că neutralizarea acidităţii produsă de o cutie cu băuturi răcoritoare se poate realiza cu 40 de pahare cu apă alcalină.
Datorită conţinutului ridicat de zahăr (cca 150 g/litru) pot produce creşterea depozitului de grăsime, obezitate, încetinirea digestiei, stimularea secreţiei gastrice şi a secreţiei de insulină şi oscilaţii mari în nivelul glucozei din sânge. Conţinutul de acid fosforic acţionează în pierderea rezervelor de calciu din organism, ducând la apariţia prematură a osteoporozei şi la carii dentare. Datorită acestor considerente, ar fi necesar ca, pe viitor, companiile producătoare de băuturi răcoritoare să folosească apă plată şi alcalinizată pentru neutralizarea acidităţii. Atenţie şi la apele mineralizate şi acidulate cu CO2 care măresc pericolul formării calculilor renali.
Persoanele adulte au tendinţa de a înlocui băuturile alcoolice cu băuturi carbogazoase. Această nu ar fi o măsură înţeleaptă întrucât în locuieşte un „rău” cu un alt „rău” . În ultimele decenii au apărut răcoritoare alcoolizate (6% alcool), cu aromă de lămâie, care constituie un pericol şi mai mare pentru copii şi adolescenţi. Majoritatea băuturilor carbogazoase conţin şi cofeină care, în doze mari, măreşte riscul bolilor cardiovasculare şi creşte nivelul homocisteinei din sânge, cu efecte negative în blocarea receptorilor de adenozină din creier şi în creşterea dopaminei.
În locul tuturor acestor băuturi sintetice şi periculoase sunt recomandate sucurile naturale din fructe proaspete (mere, portocale, lămâi, cireşe, vişine etc.), care previn indigestiile şi distrug microflora intestinală dăunătoare.
