Eşti aici

monahism
 

Editura DOXOLOGIA a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei continuă colecţia lucrărilor dedicate suferinţelor prin care a trecut Biserica Ortodoxă Română în timpul regimului comunist (1948-1989) cu o nouă apariţie editorială: „Monahii ortodoxe purtătoare de lumină în întunericul comunist”. Autorul acestei cărţi este părintele ieromonah Siluan Antoci, vieţuitor în obştea Mănăstirii Pângăraţi. Spre deosebire de alte lucrări dedicate acestei traume istorice, cartea de faţă aduce un suflu nou menit a revigora un domeniu ce pare a fi intrat într-o oarecare stare de...

Lucrarea de faţă reprezintă o sinteză a tot ceea ce am scris despre monahism, un mic manual de prezentare a vieţii duhovniceşti aşa cum trebuie ea trăită atât de călugări, cât şi de mireni. Nu există două spiritualităţi diferite în Ortodoxie, una monahală şi una laică, două scopuri diferite, unul pentru călugări şi altul pentru mireni. Este vorba despre aceeaşi cale, cu câteva mici diferenţe, fireşte, însă de nuanţă, de amănunt, de dozaj. Viaţa călugărului nu este diferită în esenţă de viaţa credincioşilor mireni.

Dumnezeiasca descoperire în Hristos nu este numai o transmitere mai presus de fire a unor adevăruri morale și religioase, ci și o putere desăvârșitoare care îi desăvârșește pe credincioși, fiindcă orice lucrare dumnezeiască își propune învățarea treptată a omenirii, asemănarea ei cu Dumnezeu și înălțarea ei la cea mai înaltă contemplare.

Au fost adunate în această carte secvenţe din viaţa şi „opera” părintelui Iustin Pârvu. Închis la Aiud, la Gherla, la Periprava, „închis” în mănăstire, „îngropat în lume”, părintele Iustin n-a făcut decât să reafirme, de fiecare dată, libertatea deplină pe care ţi-o oferă credinţa. Din pilda sa şi a altora învăţăm să fim români şi creştini. Cartea adună  dialoguri realizate în perioada 2005-2007.

Cartea de față a cuprinde mărturii despre persoana și lucrarea duhovnicească a Părintelui Paisie Olaru, care a făcut din smerenie și rugăciune o forță uriașă de bunătate duhovnicească, de înnoire a viețiioamenilor și de îndrumare a lor pe calea mântuirii.

Câţiva ani binecuvântaţi, sufletele multor credincioşi au simţit prezenţa Părintelui Paisie de la Mănăstirea Secu, respirată din minunatele comori duhovniceşti pe care cuvioşia sa le-a făcut cunoscute în mai toată ţara, printr-un misionarism ortodox autentic, altruist şi pilduitor.

Talanţii mulţi, cu care Bunul şi Preamilostivul Dumnezeu l-au înzestrat, au rodit şi prin darul scriitoricesc a izvorât această carte, ca o mărturie de sfinţenie, dăruire şi trăire duhovnicească vie a monahului pătimitor Paisie Costandel, ajunsă şi la noi după mutarea sa...

Aşa cum din rouă pământul ia umezeală, aşa şi din Sfântul Aşezământ al Pecerskăi pământul Rusiei s-a umplut de învăţătura sfinţilor. „Apele îl făcură să crească, adâncul îl ridicase şi râurile acestuia înconjurau locul unde fusese sădit şi trimiteau apele lor la toţi arborii câmpului. De aceea înălţimea lui întrecuse pe toţi arborii câmpului şi avea pe dânsul mulţi lăstari şi ramurile lui se înmulţiseră” (Iez. 31, 4-5).

Serghei Alexandrovici Nilus (1862-1929) este un scriitor rus remarcabil. Fiul unei familii de emigranţi elveţieni, Nilus a studiat dreptul şi, după ce a absolvit la Facultatea din Moscova, a ajuns magistrat în Transcaucazia. Întâlnirea cu Sfântul Ioan de Kronstadt, care i-a vindecat o infecţie în gât, l-a transformat profund. În 1907, Nilus s-a mutat la Mănăstirea Optina, unde a trăit până la 1912. În acest timp el a publicat mai multe cărţi duhovniceşti, inclusiv „Pe malul râului dumnezeiesc. Însemnările unui ortodox”.

Importanţa lucrării de faţă o reprezintă revalorizarea învăţăturii Părinţilor Bisericii despre lacrimi. Plânsul pentru păcatele săvârşite curăţă sufletul celui ce se pocăieşte şi limpezeşte ochii săi duhovniceşti. Această realitate era cunoscută şi trăită de Părinţii deşertului, după cum o arată şi apoftegmele din Pateric: „Să plângem fraţilor! Ochii noştri să verse lacrimi înainte ca să ajungem acolo unde propriile lacrimi ne vor arde trupurile” (Macarie Egipteanul) sau „Roagă-te mai întâi pentru darul lacrimilor, pentru ca prin plâns să-ţi înmoi asprimea...

Pagini