doxologia

 

Cartea de față, Unitatea pierdută a creației – introducere în ecoteologia ortodoxă se înscrie pe aceeași linie de reflecție teologică cu lucrările menționate. Aceasta a fost redactată pornind de la o serie de studii pe care le-am dedicat temei începând cu anul 2016, când am participat în orașul lui James Joyce la simpozionul amintit. Au urmat o serie de simpozioane și conferințe în țară, în cadrul facultăților de teologie ortodoxă și nu numai: Timișoara, Cluj-Napoca, Alba-Iulia și, desigur, câteva la Oradea.

„Săracii mor de foame” examinează modul în care Părinţii capadocieni au abordat problematica sărăciei şi ajutorarea săracilor. Autoarea se axează pe izvoarele istorice ale vremii, literatura omiletică a Sfinţilor Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz și Grigorie de Nyssa, şi mărturia scriitorilor păgâni. Lucrările autorilor capadocieni sunt deosebit de importante pentru a înţelege istoria fenomenului pauperităţii și rolul teologiei creștine din secolul IV în construirea conceptului de sărăcie ca factor răscumpărător.

Volumul de față propune un mănunchi de meditații dedicate Evangheliilor duminicale. M-am străduit să citesc fiecare pericopă cu ochii unui copil curios, care-și dorește nu doar să înțeleagă con-textul scrierilor, ci și să aducă în atenție aspectele de actualitate care le definesc. De aceea, vă veți întâlni aici cu Hristos Care vor-bește unei inimi de mamă, schimbă sufletul unui vameș, salvează oameni în suferință ori hrănește mulțimile. Cu Mântuitorul, Cel care ne invită și pe noi să ne identificăm în ipostaza suferindului și să căutăm beneficiile...

Ediția a doua, revizuită

Împărtășirea de lumina necreată arătată la Schimbarea la față a lui Hristos este însă posibilă atât pentru îngeri, cât și pentru oameni numai prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu, Pururea Fecioarei Maria. Calitatea aceasta a Maicii Domnului, de Născătoare de Dumnezeu, a fost apărată cu putere de Sfântul Chiril al Alexandriei. În lucrarea de față oferim traducerea tratatului Sfântului Chiril Împotriva celor ce nu vor să mărturisească că Sfânta Fecioară este Născătoare de Dumnezeu.

Sfântul Maxim Grecul ( cca 1470 - 1556 ) a  fost „ părintele teologiei ruse” (S. Runciman), cel mai important apologet al Bisericii Ortodoxe din veacul al XVI-lea, un călugăr erudit care a pătimit pentru iubirea sa față de monahismul ascetic, dragostea de săraci și dreptate socială. Născut din neam grec, educat în Italia unde a devenit faimos și respectat de magiștrii renascentiști pentru erudiția și abilitățile sale filologice, Sfântul Maxim Grecul a fost „primul intelectual din Rus'”, opera sa însumând peste 350 de lucrări.

Cartea de față este o împletire spectaculoasă între șirul de trăiri ale protagonistului , succesiunea de evenimente istorice de la sfârșitul secolului al XII-lea și rolul de apărare pe care l-a avut în acest timp Fortăreața Cavalerilor – aflată la granița Siriei cu Libanul – pentru cruciați. Véronique Duchâteau reușește să transpună pe gustul publicului tânăr realitățile istorice și geografice, ținându-l antrenat în dinamica acțiunii chiar și după sfârșirea ultimei pagini.

Gândurile așezate în cuvintele acestui volum pleacă tocmai de la reflecția personală asupra priorităţilor omului modern și asupra axiologiei acestuia în contextele noi ale societății, dorind ca prin acestea să ofer o soluție biblică interogațiilor lumii actuale.

A cunoaște istoria chinoviilor noastre, dar și chipurile viețuitorilor rămași în conștiința obștilor monahale prin pilduitoarea lor credință, ascultare și răbdare, reprezintă pentru noi nu numai o datorie, ci și un izvor de putere pentru viața duhovnicească. Lucrarea de față, dedicată Schitului Vovidenia al Mănăstirii Neamț, se înscrie în această perspectivă, aducând la lumină pagini prețioase din istoria îndelungată a acestei vetre monahale.

Teofan
Mitropolitul Moldovei și Bucovinei