Până în prezent, despre Mănăstirea Secu s-a scris foarte puţin, cele mai importante dintre lucrări fiind cele ale Ieroschimonahului Andronic Popovici, ale Arhimandritului Dionisie Udişteanu şi ale Protosinghelului Macarie Ciolan. Toate aceste trei lucrări tratează diferite aspecte din istoria Mănăstirii Secu, dar nu într-un stil unitar. Astfel, meritul lucrării de faţă este acela că a strâns într-un tot unitar toată informaţia răspândită în diferite cărţi şi studii, aducând şi informaţii noi, desprinse din materialul bibliografic cercetat.
Eşti aici
calugari
Unde se află porțile prin care oamenii pătrund în paradis sau în infern?
După mai multe zile ploioase, soarele s-a arătat pe cer, mângâind stâncile sub care s-a adăpostit călugărul. Era bătrân și slab. Tocmai își terminase rugăciunea și se bucura de căldura soarelui, când un samurai și-a făcut apariția lângă peștera lui.
– Bună! L-a salutat noul venit. Se spune că le știi pe toate.
– Nimeni nu le poate ști pe toate.
– Răspunde-mi, totuși, la o întrebare. Se vorbește despre rai și iad. Unde sunt ele? Unde se află porțile prin care oamenii pătrund în paradis sau în infern?
Unul dintre voi este Mesia!
A fost odată un grup de călugări care făceau parte dintr-o mănăstire care cândva era înfloritoare, însă decăzuse treptat, iar ei erau ultimii rămași ‒ nimeni nu mai venea să se facă monah. Și, aflați în încurcătură, îngrijorați, unul dintre ei a plecat în pădure și s-a întâlnit cu un pustnic care avea o colibă acolo, și i-a cerut sfat. „Cum să revigorez mănăstirea, ce să fac?” Iar pustnicul nu i-a dat nici un sfat, ci a spus un lucru foarte ciudat: „Îți pot spune doar un singur lucru: Unul dintre voi este Mesia”.
