„Luați jugul Meu asupra voastră și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima, și veți găsi odihnă sufletelor voastre.” (Matei 11, 29)
Autosuficiența și egocentrismul duc la diverse forme de durere, frică și frustrare ‒ cu privire la mine însumi, la ceilalți și la viață, în general. În ultimă instanță, devin autoizolat și incapabil să am o relație adevărată. Smerenia, pe de altă parte, mă scoate cu blândețe din mine însumi și mă deschide către o relație adevărată cu Dumnezeu, cu mine însumi și ceilalți. Pot mai ușor să cer ajutor atunci când am nevoie; să scap mai ușor de resentimente; să văd rolul meu în conflicte și să-i accept pe ceilalți și pe mine însumi în lumina lui Dumnezeu; pot să fac un pas înapoi atunci când este nevoie.
Și când vorbesc despre smerenie, nu spun că trebuie să mă simt copleșit de neajunsurile mele, pretinzând că nu am dreptate atunci când am sau cerând în mod constant lucruri iraționale sau chiar imposibile de la mine însumi. Aceasta nu este smerenie și știu aceasta fiindcă ea nu aduce „odihnă sufletului meu”.
Blândețea și smerenia Dumnezeului-Om vor fi exemplul pentru acțiunile mele de astăzi și de aceea Îl țin aproape de mine în rugăciunea făcută din inimă: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”.
- 51 RON