Eşti aici

optimism
 

Mi-am pierdut picioarele, însă mi-am câştigat sufletul.

Am cunoscut un om plin de optimism. Este un soldat invalid, rănit în ultimul război. Un glonţ l-a rănitgrav. I-a străpuns mijlocul. După cum i-au spus medicii, mulţi nervi i-au fost seceraţi. O mare parte a muşchilor i-a fost distrusă, iar picioarele i-au paralizat. Omul acesta nu-şi mai simte picioarele. Poate cineva să-i pună cărbuni aprinşi sau gheaţă pe picioare lui, el nu simte nimic. Nu simte nici căldura, nici frigul.

„Pentru om, cea mai mare fericire nu este sănătatea, bogăţia, prietenii sau slava. Cea mai mare fericire pentru om este să fie optimist.”

  Optimismul şi pesimismul sunt două moduri diferite de a aprecia viaţa. Conform aprecierii optimiste, viaţa este un mare dar, în timp ce după gândirea pesimistă, viaţa este un mare rău. Foarte mulţi cred că diferenţa dintre optimism şi pesimism este mică, aşa cum este între un om cu ochii albaştri şi altul cu ochii negri. Mulţi cred că, pur şi simplu, un om este optimist, iar altul pesimist. Însă nu este aşa. Optimism înseamnă fericire, iar pesimism înseamnă nenorocire. Pentru om, cea mai mare fericire nu este sănătatea, bogăţia, prietenii sau slava.

     Cartea Omilii despre pocăință, dragoste și optimism ne prezintă câteva cuvântări ale Sfântului Nicolae Velimirovici, adresate în special tinerilor, având caracter motivațional. Tema principală a acestei cărți, după cum e anunțată încă din titlu, este optimismul. Sfântul Nicolae Velimirovici le vorbește tinerilor într-un limbaj actual si accesibil, adecvat vârstei lor, această perioadă a vieții caracterizată de întrebări, căutări, dorințe, entuziasm și putere de...