liturgica

 

     Paisprezece cântări preluate din diverse cărți ale Vechiului și Noului Testament ocupă un loc special în Biblia creștină: ele apar reunite pentru prima dată în secolul al V-lea, formând o colecție poetică aşezată după Psaltirea din codexul Septuagintei, Alexandrinus. Aceste cântări sau ode scripturistice dau mărturie despre o perioadă în care se organiza în catedrale şi mănăstiri rugăciunea solemnă bazată pe citirea Psaltirii, însoţită de cântece și muzică.

Am fost surprins să aflu că studiul meu, The Mystery of Healing, a atras atenţia cuiva din România, fiindcă iniţial s-a vrut o contribuţie la o dezbatere de ordin pastoral pe o problemă locală, cu care se confruntă Biserica Ortodoxă Greacă în Statele Unite. Ediţia românească omite, în mod justificat, mare parte din discuţia despre problema noastră locală dar ca şi în original se poate vedea că am subliniat diversitatea de expresie a Tainei Sfântului Maslu în toate Bisericile Ortodoxe din întreaga lume.

Metodie I – monah, om de cultură, mărturisitor al credinţei şi patriarh al Constantinopolului (843‐847) – este o figură învăluită în norii timpului şi în mireasmă de tămâie. Mulţi poate că îi cunosc numele, dar puţini înţeleg contribuţia importantă pe care a adus‐o în lumpta împotriva iconoclasmului.

Această carte este disponibilă în ediție broșată la următoarea adresă:

https://edituradoxologia.ro/slujba-mutarii-moastelor-sfantului-ierarh-nectarie-din-eghina

În anii care au trecut de la evenimentele din decembrie ’89, am asistat la o adevărată competiție, în toate domeniile, în ceea ce privește publicarea de carte de specialitate. Este mare distanță și diferență între perioada în care cumpărarea unei cărți valoroase presupunea trecerea testului de răbdare la un rând, „coadă”, care semăna cu cele de la standurile de produse alimentare, și rându­rile imense de cărți aliniate astăzi în librăriile pe care le întâlnim la tot pasul, așteptându-și cititorii.

În cuvântul introductiv la primul volum al cărții În Biserica slavei Tale ne exprimam speranța că cititorii, după ce îi vor fi parcurs paginile, vor aștepta cu nerăbdare următorul volum. Elevi, semi­nariști, studenți teologi, preoți și credincioși s-au arătat dornici de a pătrunde sensurile adânci ale rânduielilor de cult, ale actelor și gesturilor pe care preotul le săvârșește în cadrul sfintelor slujbe, astfel încât nădejdea noastră nu a fost în zadar.

În anii care au trecut de la evenimentele din decembrie ’89, am asistat la o adevărată competiție, în toate domeniile, în ceea ce privește publicarea de carte de specialitate. Este mare distanță și diferență între perioada în care cumpărarea unei cărți valoroase presupunea trecerea testului de răbdare la un rând, o „coadă”, care semăna cu cele de la standurile de produse alimentare, și rându­rile imense de cărți aliniate astăzi în librăriile pe care le întâlnim la tot pasul, așteptându-și cititorii.

Sfârşitul istoriei se doreşte a fi o sintagmă prin care se sugerează că extinderea principiilor democratice şi în special, ale liberalismului, va duce la dispariţia conflictelor majore în societatea umană. Se are în vedere instaurarea unui status-quo politic şi a unei stări generalizate de bunăstare. Sunt alţii care vorbesc de un sfârşit al istoriei cauzat de un conflict nuclear. Două teorii seculare ce exclud manifestarea şi lucrarea în istorie a Fiului lui Dumnezeu, Cel prin Care s-a făcut lumea şi Care S-a răstignit pentru răscumpărarea omului.