dialoguri

 

Prin dialogurile evocate, scriitorul ne invită să fim prezenți, cu luare-aminte la fiecare clipă, la fiecare minune care se pretrece împrejurul nostru! Și ne cheamă totodată să dăm noi înșine valoare oricărui lucru pe care îl avem de împlinit. Cum? Prin „uimire”, „cinste”, pricepere, atenție, și celelalte virtuți cu care pictăm și înnobilăm mediul cotidian.

     De bună seamă, în cercetarea Scripturii se află cum virtutea trebuie dobândită şi păstrată, dar din povestirea minunilor cunoaştem cum, odată dobândită şi păstrată, ea este pusă în lumină. Sunt unii pe care îi înalţă către iubirea patriei cereşti mai degrabă exemplele, decât predicile.

Întâlnirile memorabile, prieteniile adevărate, acestea sunt, până la urmă, averea cea mai de preţ cu care se înfăţişează fiecare în faţa lui Dumnezeu. Câte întâlniri împlinite a realizat!… Întâlniri la care Hristos să fi fost prezent într-un fel sau altul, oricât de discret. Căci lui Dumnezeu îi place discreţia, nu tămbălăul. Aceste întâlniri pot fi de multe feluri. Uneori însoţesc îndelungi con-vieţuiri şi/sau prelungi con-vorbiri. Adăstări paradiziace! Poate să fie aşa, dar nu neapărat.