constantin guzga

 

     Când începi să scrii despre Dumnezeu, pana fie cade din mână, fie începe să cânte, nu o melodie, ci un ritm, în care autorul devine harfă prin care Cel slăvit se revarsă polifonic în materie. Ai nevoie de curaj, pentru că Subiectul se revelează cu o autenticitate care nu îngăduie plagiatul. Când scrii despre Dumnezeu, creaţia devine frumuseţe şi se exprimă prin bucurie: mintea şi inima se înalţă, sensibilitatea depăşeşte limitele umanului, devenind potir în care Nepătrunsul îşi află odihna.