În tradiția patristică greacă, îndumnezeirea era considerată împlinirea destinului pentru care omenirea a fost creată. Pentru Părinţii greci, mântuirea nu însemna simpla izbăvire de păcat şi de iad, ci intrarea în plinătatea vieții dumnezeieşti a Sfintei Treimi. Publicată în 2006, după o lungă perioadă de şaizeci de ani de la ultima discuţie academică a acestui subiect, lucrarea de faţă a devenit în scurtă vreme un reper clasic pentru patrologi, teologi şi istorici.
Eşti aici
Colecţia Patristica
În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni a conceptului aristotelic de energeia („lucrare, act, energie”). Creștinismul răsăritean a folosit limbajul filosofiei grecești antice pentru a propovădui că Dumnezeu este personal și că omul poate participa la viața divină fără a-și pierde identitatea – două adevăruri întru totul necunoscute lumii...
Argument și studiu introductiv de
PR. CLAUDIU-IOAN COMAN
Noi apariții în colecția Patristica
„Învăţătura despre îndumnezeire în tradiţia patristică greacă” – un exemplu despre cum trebuie să fie o discuţie istorică despre dogma creştină
Despre această carte, Părintele Andrew Louth spunea: „Norman Russell se dovedeşte un maestru în prezentarea subiectului. […] El dezvăluie nu doar o bună înţelegere a materialului în discuţie, cât şi cunoaşterea lucrărilor patristice în domeniu…”.
