Pornind de la o călătorie istorică în viaţa Bisericii, am putut indica modul în care Sfinţii Părinţi, începând de la perioada Apologeţilor, au ştiut să asume provocarea dialogului cu reprezentanţii culturii ştiinţifice şi filosofice din timpul lor, iar afirmarea şi recunoaşterea competenţelor celor două abordări, teologică şi ştiinţifico-filozofică, le evidenţiază discernământul.
Eşti aici
misiune
„În anumite zile de sărbătoare sau Duminica, atunci când părintele vorbeşte, şi vorbeşte, şi vorbeşte într-o predică pe care nu o poţi înţelege, sau când corul sau cântăreţul de la strană par să intoneze fals o cântare care nu se mai termină – ce-ţi trece atunci prin minte? Dacă recunoşti că te plictiseşti, oare nu te va face acest lucru să nu mai vrei să mergi la biserică?
